Preacucernici părinți, domnilor comandanți, domnilor consilieri locali, dragi ostași, doamnelor și domnilor,
Zilele de 9 și 10 mai vor rămâne, pentru totdeauna, gravate în memoria colectivă a poporului român, acestea având multiple semnificații istorice. La 9 mai 1877, premierul României, Mihail Kogălniceanu, citea în fața Parlamentului de la București, declarația de independență față de Poarta Otomană. Un gest de curaj, care avea în spate susținerea puterilor occidentale și a Imperiului Țarist, a permis României să-și afirme neatârnarea. O zi mai târziu, la 10 mai 1877, prin proclamația Regelui Carol I, Declarația de Independență avea să intre în vigoare.
La 9 mai 1945, s-a încheiat cel mai sângeros război, din câte au fost până în acel moment. Datorită flerului de care au dat dovadă politicienii români, țara noastră s-a putut număra printre cele care au putut sărbători victoria. Tot la 9 mai, dar în 1950, ministrul de externe al Franței, Robert Schuman, citea celebra declarație prin care s-au pus bazele Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, adică Uniunea Europeană de astăzi. Așadar, avem două zile cu multiple semnificații, dar cu și mai multe învățăminte pe care națiunea română le-a asimilat, peste decenii.
Independența unui stat, alături de identitatea poporului și de emoția sa colectivă sunt cele mai de preț resurse pentru existența unei națiuni, iar obiectivul atins la 1878 a pus bazele transformării radicale ale societății românești. Peste ani, deși mulți au fost cei care au vrut să ne știrbească independența, aceasta a rămas statornică, fiind unul dintre pilonii pe care națiunea noastră se fundamentează. Pe de altă parte, decizia de a lupta, în cel de-al doilea război mondial, alături de forțele aliate, chiar și pentru mai puțin de un an, a schimbat radical soarta țării noastre, permițându-i acesteia să-și păstreze configurația geografică de astăzi.
În ceea ce privește apartenența la Uniunea Europeană, acesta a fost unul dintre țelurile asumate de întreaga clasă politică românească, după 1989. Astăzi, la 16 ani de la intrarea în Marea Familie Europeană, România este o țară pe făgașul corect al dezvoltării și al consolidării principiilor democratice, așa cum se întâmplă inclusiv la Câmpia Turzii. În perioada 2014-2020, am absorbit peste 40 de milioane de euro, fonduri europene prin intermediul cărora am realizat investiții extrem de utile pentru comunitate. Practic, Câmpia Turzii își fructifică resursele economice, administrative și umane și va ajunge pe harta turistică a României prin implementarea politicilor și strategiilor, în concordanță cu cele ale Uniunii Europene.
Doamnelor și domnilor,
România este un stat democratic, care apără inclusiv independența și libertatea vecinilor, într-o perioadă atât de volatilă, din punct de vedere geopolitic. Ne-am consolidat alianțele politico-militare cu partenerii noștri din Vest și ne consolidăm, constant, capacitatea de răspuns, din punct de vedere militar, în fața oricărui agresor. Pe de altă parte, statul român evoluează și se transformă în ideea de aparat administrativ pe care și-au imaginat-o strămoșii noștri, fie că vorbim despre Ion Brătianu, fie de C.A. Rossetti.
Avem capacitatea de a obține și mai multe succese, pe acest făgaș al dezvoltării, însă depinde doar de noi dacă vom fructifica șansele pe care singuri ni le-am creat. Ca politicieni, suntem responsabili să le oferim celor care vin din urmă posibilitatea de a trăi într-o democrație modernă și funcțională, și o vom face!
Municipiul Câmpia Turzii, prin proiectele și politicile implementate, a devenit un argument în favoarea expresiei, „Se poate!”. Am început un proces de transformare consolidată a acestui municipiu și îl vom continua în anii ce vor urma.
Vă mulțumesc, în numele echipei pe care o coordonez, pentru susținerea de care dați dovadă, în mod constant.
Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți! La Mulți Ani, România! La Mulți Ani, Europa!
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
