Menta (Mentha piperita L.)
În ţara noastră, prima cultură experimentală de mentă a fost înfiinţată de Pater Bela înanul 1908, la Cluj-Napoca.Materia primă o constituie frunzele sau planta întreagă de la mentă (Menthae folium respectiv Menthaeherba).
Pentru o cultură în câmp, menta se înmulţeşte prin stoloni. Recoltarea se face de la culturile ce se desfiinţează sau din culturibspecial, de la care se obţin 8-10 tone stoloni/ha. Pentru plantat, stolonii trebuie să aibă 3-4 noduri (20-25 cm lungime).
Pentru sere/apartamente, menta se înmulțește vegetativ. Cum procedăm: se rupe din planta mamă un lăstar cu lungimea maximă de 10 cm, acesta se introduce într-un pahar de plastic plin cu turbă. După circa o săptămână lăstarul înrădăcinează şi poate fi schimbat într-un ghiveci mai mare pentru a ramifica. În toată această perioada răsadul se udă, menta fiind o plantă care iubeşte umiditatea şi căldura.
Frunzele de mentă au o acţiunespasmolitică, anestezic local, carminativă, antisepticăşicoleretică. De asemenea, produsul vegetal intră în compoziţia unor ceaiuri (gastric, antidiareic, hepatic).
Mentolul este larg utilizat la prepararea unor paste de dinţi și apă de gură, iar uleiul volatil utilzat în industria alimentară, la prepararea lichiorurilor, bomboanelor. După extragerea uleiului volatil, deşeurile constituie un furaj valoros (pentru oi, de exemplu) sau se pot utiliza ca îngrăşământ organic (după compostare).
Busuiocul (Ocimumbasilicum L.)
Materia primă utilizată de la busuioc este partea aeriană (Basiliciherba), atunci când a înflorit in proportie de 25 – 30%, în stare uscată sau proaspătă, și care conţine ulei volatil (0,04 – 0,7%).
Produsul vegetal este frecvent utilizat ca antiseptic al mucoasei bucale, antispastic, antitusiv, antihelmintic, carminativ, stimulent al digestiei şi expectorant.
Ceaiul de busuioc stimulează pofta de mâncare și alină durerea de cap, iar pentru femeile însărcinate este benefic însporirea lactației.
Uleiul volatil are utilizări în industria alimentară (la prepararea unor supe, salate, la aromatizarea oţetului, la conservarea cărnii și mai nou a peştelui, datorită valorii sale condimentare), precum și în industria cosmeticelor (Busuiocul are proprietăți antifungice, de aceea este folosit în prepararea cremelor și a unguentelor recomandate pentru eczeme, micoze, dermatoze și răni deschise).
Se poate înmulţi şi prin răsad. Sămânţa se seamănă în ghivece cu turbă, în seră sau în apartament. Se udă până la răsărire şi până răsadul are 6-7 cm înălţime. Răsadul în acestă fază poate fi mutat într-un ghiveci mai mare sau dacă dorim să avem o cultură în câmp – se plantează în lunile aprilie-mai, la 50 cm între rânduri şi 20-25 cm/rând. Se înlătură ori de câte ori este nevoie inflorescenţa pentru a favoriza ramificarea plantei.
Materialul este oferit de Prof. dr. Dan Ioan Vârban, de la Facultatea de Agricultură, din cadrul USAMV Cluj-Napoca.
www.usamvcluj.ro
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
