Alături de colegul nostru, Marius Ciprian Pop, o să discutăm un aspect foarte important legat de aceste vremuri în care ne aflăm, legat de contextul acestei pandemii, stări de alertă, stări de urgență, multă frică băgată în oameni. Contextul în care oamenii, nu numai românii, majoritatea oamenilor de pe acest pământ nu mai au perspectivă. La televizor, media ne impune tot felul de pseudo-oameni de știință, de atotștiutori care ne spun cum trebuie să facem. Noi suntem de o altă părere, sau părintele Marius Ciprian Pop este de o altă părere.
Marius Ciprian Pop: Bună ziua! Eu văd un aspect pozitiv că ați inițiat rubrica aceasta, deoarece mă întâlnesc cu oameni și într-adevăr parcă ne-a părăsit acest har a lui Dumnezeu pe care îl avem de două mii de ani, așa ca nație. Nu mai știm să căutăm resursele în cea ce au căutat moșii și strămoșii noștri. Cum bine ai spus, apar în media tot felul de psihologi, psihiatrii, unii dintre ei certificați, unii cu bune intenții, alții cu rele intenții, nu suntem aici să judecăm. Dar ce putem judeca este realitatea faptului ca vedem un soi de sincretism, de culturalitate care merge mână în mână cu globarizarea aceasta, în care se amestecă lucrurile din creștinism cu credințe orientale, încât omul modern, omul din ziua de astăzi e bulversat încăt nu mai știe pe ce cale să apuce, ce să creadă și ce să mai înțeleagă din toată povestea aceasta. Eu cred că nu e bună atitudinea care se promovează.
Adrian Soporan: Pentru că suntem în această țară binecuvântată de Dumnezeu, noi ca și români creștini ortodocși, ce ar trebui să facem?
Marius Ciprian Pop: În primul rând trebuie să ne cunoaștem credința noastră. Avem o mare problemă, deoarece dincolo de declarațiile pe care le facem la nivel public nu știm de fapt ce ne reprezintă, nu cunoaștem tainele credinței moșilor și a strămoșilor, și necunoscând tainele acestea, ale credinței, nici nu le poți trăi. Credința este un exercițiu al trăirii de zi cu zi, nu are nici o valoare dacă nu o pui în practică cât poți. Această punere în practică trebuie să vină de pe urma cunoașterii pe care trebuie să ți-o asumi. Cu durere în suflet, văd asta discutând cu diferite generații, că nu cunoaștem elementele esențiale ale credinței noastre strămoșești. Suntem într-un deficit major al aplicării principiilor. Lumea aceasta parcă sedată de frică, renunță la orice principiu de viață pe care îl are. Trăim într-o lume în care trebuie să respectăm regulile, dar dacă dăm Cezarului ce e al Cezarului, trebuie să dăm lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu. Al lui Dumnezeu este sufletul omului pentru că asta este scânteie dumnezeiască, și atunci respectând regulile trebuie să găsim soluții de trăire împreună cu Hristos.
Adrian Soporan: Dumneavoastră vorbeați de principii si de valori, dar noi mai avem valori?
Marius Ciprian Pop: Avem foarte multe valori, însă este o problemă. Am citit undeva metafora aceasta în care zice: „ În momentul în care vine furtuna, se învolburează râurile și apele se tulbură. Și fiind vârtejurile foarte mari, și curenții foarte mari, la suprafață ies mizeriile, dar valoriile rămân, pietrele prețioase nu se văd.” Avem valori incomensurabile, trebuie doar să știm să le accesăm.
Adrian Soporan: Valori avem, principii avem, dar mai suntem oare un popor ortodox?
Marius Ciprian Pop: Da, suntem un popor creștin ortodox, dar așa cum spun unii, mutilați sufletește. Mă doare când spun asta, mutilați sufletește de niște ani ai comunismului, de niște minciuni care ne-au fost spuse, de o perspectivă care e mai mult sau mai puțin luminoasă. Dar, din punctul meu de vedere suntem creștini adormiți, sedați de mirajul occidentului, după revoluție. Ne-au injectat cu anestezicul acesta al falsei bunăstări trupești, care ne-au mințit sufletul și au spus că e bine. Cel mai mare avantaj este darul lui Dumnezeu conform căruia, fiecare om care vine în lume moștenește informația genetică care vine de la părinți, moși, stramoși.
Adrian Soporan: Oare mai cunoaștem noi tainele credinței?
Marius Ciprian Pop: Sigur, credința strămoșeașcă, așa cum zicea Nicolae Iorga: „Ceea ce ne-a ajutat pe noi să trecem prin negura veacurilor au fost cei doi stâlpi de susținere ai neamului. Unul dintre stâlpi a fost credința strămoșească, iar al doilea a fost tradiția stramoșească.”
Adrian Soporan: Care ar fi coordonatele credinței noastre?
Marius Ciprian Pop: În priumul rând trebuie să înțelegem cine suntem noi, dacă suntem creștini ai lui Hristos. Omul trebuie să înțeleagă că noi suntem rezultatul dragostei lui Dumnezeu. Scopul omului pe pământ a fost să dobândească asemănarea cu Dumnezeu, să devină si el Dumnezeu prin har.
Articole similare
1 comentariu
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
