Acum că ziua națională a trecut
Mă-ntreb câți vă mai simțiți români?
Câți mai păstrați la poza de profil,
Un peisaj din țară, nu dintre străini?!
Ei bine, nu, nu e un număr mare,
Acela care și azi și-a păstrat
Un îndemn scris ieri în astă vreme,
Doar pentru a se face remarcat.
Nu vreau să critic spiritul de patriot,
Dar am vazut multă exagerare
Că unii dintre noi trecem ușor,
De la iubirea de țară la multă indignare.
Azi nu mai avem Eminescu,
Azi nu mai există în țară domn Brâncuși.
Dar există poezie și opere de artă,
Iar geografia țării, nu bate la uși.
Țara la pas luată, e bogăție pură
Și dintre noi puțini au vizitat-o,
Și aud străini cu harta pe afară,
„Am fost în România, asta e țara, iat-o!”
E dificil să vezi un lucru bun,
Poate-ntr-o mie de defecte
Dar țara asta-i atâta de frumoasă,
Încât nici instagramul nu-i oferă efecte!
1 Decembrie e doar un obicei,
Să ieșim la paradă într-o zi friguroasă
Și să fim mândri de ceea ce vedem,
Forțe de ordine într-o manieră armonioasă!
Îndemnul meu e să fiți mândri,
365 de zile într-un an
Că nu doar la noi în #România,
Se stă între nicovală și ciocan!