Tulburările mintale și de dezvoltare din copilărie presupun existența unor disfuncții emoționale, comportamentale și de dezvoltare neurologică, care au un impact puternic asupra stării de bine psihologice și sociale. Cele mai întâlnite tulburări mintale și de comportament la copii și adolescenți sunt:
Tulburările de anxietate – caracterizate de frică excesivă și/sau nejustificată însoțită de comportamente care afectează funcționarea de zi cu zi (de exemplu, evitarea obiectelor de care copilului îi este frică).
Tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) – este o tulburare de dezvoltare neurologică caracterizată de inatenție și dezorganizare, alături de care pot apărea impulsivitatea și hiperactivitatea. Unui copil care are ADHD îi va fi dificil să termine un lucru pe care l-a început.
Tulburările de conduită – reprezintă un patern de comportamente antisociale care violează drepturile de bază ale persoanelor din jur sau normele sociale care ar fi adecvate vârstei copilului. Spre exemplu, un copil/adolescent care are o tulburare de conduită va avea dificultăți în respectarea regulilor școlii și va manifesta comportamente agresive îndreptate spre colegii săi.
Tulburările din spectrul autist – sunt tulburări de dezvoltare a sistemului nervos caracterizate de deteriorări severe în abilitățile de comunicare și în interacțiunile sociale, însoțite de prezența unor comportamente restrictive și stereotipe.
Dizabilitatea intelectuală – este o tulburare generalizată care este caracterizată de o funcționare cognitivă semnificativ diminuată și de funcționarea deficitară a cel puțin două comportamente adaptative (cum ar fi mersul sau verbalizarea nevoilor).
Tulburările de alimentație – apar cel mai des în rândul adolescenților și pot fi împărțite în 2 subgrupuri: o formă restrictivă, în care consumul de alimente este sever limitat (anorexia nervoasă) și o formă bulimică (bulimie nervoasă), în care episoadele de bingeeating(un consum mare de alimente într-o perioadă scurtă) sunt urmate de încercări de a elimina efectele mâncatului prin vărsături, exerciții fizice sau abținerea din a mânca (de exemplu, prin diete exagerate).
Cauzele unor astfel de tulburări sunt complexe și nu pot fi reduse la o singură variabilă care să ledeclanșeze. Există factori de risc care contribuie la dezvoltarea acestora, precum factorii biologici/genetici, stresul din mediu (cum sunt evenimentele traumatice/abuzul), factori psihologici sau accidente care au ca și consecințe leziuni cerebrale.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
