La Turda: Cea de-a 34-a aniversare a Revoluției, sărbătorită de protagoniști ai evenimentelor din decembrie 1989 cu lanțuri la mâini și cu gura slobodă
Cea de-a 34-a ediție a sărbătoririi Zilei Victoriei Revoluţiei Române şi a Libertăţii, s-a desfășurat vineri, 22decembrie, cu începere de la ora 12, conform programului tradițional.
După sosirea delegației oficiale, în frunte cu primarul Turzii, Cristian Matei, pe platoul unde se află monumentul dedicat cinstirii memoriei celor 13 eroi care și-au jertift viața la Turda, în timpul evenimentelor din decembrie 1989, ce au avut drept rezultat prăbușirea regimului comunist, a urmat ceremonia militar-religioasă, ce a cuprins intonarea Imnului Naţional al României, cântecul Deșteaptă-te române!, după care un grup de preoți creștin-ortodocși, conduși de protopopul preot Alexandru Rusu, a oficiat o slujbă de pomenire a celor 13 eroi al căror nume stă gravat pe placa monumentului dedicat Revoluției Române.
După depunerea oficială de coroane, din partea primarului Cristian Matei, a deputatei Cristina Burciu, parlamentar de Turda, a Garnizoanei Militare din oraș, respectiv a celor două grupări ale revoluționarilor turdeni și a asociației similare din Cluj-Napoca, au urmat discursurile, rostite, în ordine, de primarul Cristian Matei, apoi de Lucian Creța, revoluționar turdean. Acesta din urmă s-a prezentat la ceremonie legat cu lanțuri la mâini, în semn de protest pentru confiscarea Revoluției române de diverse grupuri de interese, ce aparțin, după cum afirma Creța, unor membri ai eșaloanelor doi și trei din nomenclatura PCR.
Ceremonia s-a încheiat cu defilarea gărzii de onoare, alcătuită din militari ai Batalionului 3 Apărare Antiaeriană Potaissa, încartiruit în Garnizoana Turda.
Revoluția anticomunistă din România a început în 16 decembrie 1989, la Timișoara. Acolo au căzut primele victime. După o încleștare pe viață și pe moarte cu forțele de represiune ale regimului ceaușist, în 20 decembrie 1989 Timișoara devenea primul oraș din România liber de comunism. Din 21 decembrie 1989, lupta s-a mutat la București, dar pierderi de vieți omenești s-au mai înregistrat la Alba Iulia, Arad, Braşov, Brăila, Bucureşti, Buzău, Caransebeş, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Cugir, Hunedoara, Lugoj, Reşiţa, Sibiu, Târgovişte, Târgu Mureş și Turda.
Potrivit informațiilor făcute publice în anul 2014 de Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, violența post-Ceaușescu a făcut mai multe victime în marile orașe ale României decât au fost înainte de fuga cuplului dictatorial, care a părăsit Capitala cu un elicopterce a decolat de pe acoperișul clădirii Comitetului Central al PCR, la ora 12 și 12 minute, în 22 decembrie 1989. Momentul a marcat izbânda Revoluției anticomuniste din România.
În primele trei zile de după victoria Revoluției, adică a fugii dictatorului Nicolae Ceaușescu și după proclamarea pluralismului politic și a libertății, au murit cei mai mulți oameni. S-a acreditat versiunea că victimele ”post-Revoluție” au apărut din cauza zvonurilor răspândite deliberat, cum că o avalanșă de grupări „teroriste” ar încerca să înăbușe Revoluția. Războiul informațional declanșat după fuga din Capitală a cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu a determinat unități ale armatei române să se lupte unele cu altele. Adevărate masacre au avut loc la Aeroportul Otopeni și la Ministerul Apărării, în zilele de 23 și 24 decembrie.
Potrivit raportului Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989, din 17 până în 22 decembrie 1989, în momentul fugii dictatorului Ceaușescu, s-au consemnat 271 de morți. Din 22 până în 25 decembrie, deși se consemnase victoria Revoluției, au mai murit 715 oameni. După Crăciunul anului 1989 au mai murit 113 persoane. În raport se menționează alte 67 de persoane în cazul cărora nu s-a putut stabili cu exactitate data decesului. În total, din 17 decembrie, momentul începerii Revoluției, la Timișoara și până la liniștirea ”apelor” au murit 1166 de oameni.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
