Când nu era post, nu era duminică în satul tradițional în care să nu fie joc.
Pe Valea Sălătrucului din județul Cluj, „cei mai tineri jucau în altă șură, după fluier. Numa’ pe la 15-16 ani aveu curaj să vie prin fundu’ șurii, cu cei mari. În fața ceterașilor jucau’ numa cei scăpaț’ de armată. Dacă să duceu șî cei mai tineri, erau împinși în laterală, adică pe margine”, aflăm de la Aurelia Doboș din Rugășești, județul Cluj.
Pe lângă tineri, la joc, se adunau și femeile din sat. Unele aveau în joc fete sau feciori, altele nepoți și nepoate. Prezenţa mamelor la joc, pe margine, echivala cu o bună cunoaştere a relaţiilor în care fiica putea intra. Mamele ţineau socoteala de cine cu cine a jucat şi de câte ori. Erau și femei care veneau doar „de dragu’ de a se uita”, pentru a memora toate gesturile și strigăturile din joc și pentru a afla care urmează să facă nuntă în următoarea perioadă.
Astfel, pe lângă petrecere, jocul era și un ceremonial premarital, în care se realizau legăturile dintre feciori şi fete şi se puneau în balanță posibilele alianţe dintre neamuri.
FOTO: La joc – Orman, jud. Cluj/Femeile stau pe margine și analizează toate gesturile și strigăturile jucăușilor /Cercetare CJCPCT.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
