Silviu Pop este un om pe care Dumnezeu l-a înzestrat cu mult har, oferindu-i o voce extraordinară care ne încântă auzul ori de câte ori o auzim. Totodată, Silviu deține niște abilități foarte bune privind studiul instrumentelor. Absolvent de Școala Populară de Artă, Silviu Pop este în acel moment al vieții când culege roadele. Este instructor de pian, chitară, acordeon, profesor de canto și dirijor la corul bisericii Penticostale Betel din Câmpia Turzii. Îl putem urmări și auzi, duminică de duminică, pe pagina sa de facebook când postează câte o cântăre bisericească.
Este un cetățean al municipiului Câmpia Turzii care excelează pe mai multe domenii, iar scoaterea în evidență a acestui lucru ține de noi.
Acest interviu nu este spre laudă ci este înspre împlinirea și mulțumirea sufletească a unui om înzestrat de Dumnezeu cu mulți talanți.
Rep.: Să ne spui câteva detalii despre tine
Silviu Pop: Mă numesc Pop Silviu, născut și crescut în municipiului Câmpia Turzii, mi-am întemeiat o familie aici, în acest frumos oraș, oraș istoric de care m-am legat și de aceea am și rămas aici.
Rep.: De când ai început să cânți?
Silviu Pop: Încă de mic, de pe clasa a I-a. Mergeam foarte mult cu părinții la o biserică baptistă creștină din Câmpia Turzii, era un cor format mixt din care facea parte mama mea și tatăl meu. Mi-a plăcut mult ambianța și atmosfera de acolo și m-au luat și pe mine la cor, am cântat la vocea a doua- alto, și așa am început să învăț notele muzicale. După asta, am început să cânt singur. Cred că darul, nativ, de a cânta îl am de la mama mea care cânta atât la vioară cât și solo. Tatăl meu era tenor în corul bisericii.
Rep.: Știu că mai ai frați, și ei cântă?
Silviu Pop: Și frații mei au cântat, însă acum se ocupă cu altceva, sunt plecați în Statele Unite. Eu am rămas în țară și am îmbrățișat această abilitate, mi-a plăcut întotdeauna să cânt. Am rămas consecvent pe acest segment.
Rep.: Ai o abilitate extraordinară în ceea ce privește folosirea instrumentelor: chitară, pian, acordeon, etc.
Silviu Pop: Îmi aduc aminte că la vârsta de 8 ani am început să cânt la un instrument cu totul special: Armoniu. era un instrument fantastic, cu pedale. (Armoniul este un instrument muzical cu claviatură, asemănător cu orga, la care sunetele sunt produse de vibrarea unor lame metalice la presiunea aerului ieșit dintr-un burduf acționat cu pedale. La armonium, sunetele muzicale sunt redate prin lamele metalice care vibrează sub efectul unor tuburi de suflat). Încercăm să îi copiez pe cei mai în vârstă care cântau atât de frumos. Ulterior, am cântat după ureche muzicală, mai învățam de la cei din jurul meu. Apoi am luat chitara și îmi aduc aminte că prima mea gamă în care am cântat, primele mele acorduri au fost în Re Major. După ce am cântat și am văzut că se aude ceva m-am dus la părinții mei și le-am arătat. Au rămas impresionați și încântați în același timp.
Rep.: Știu că ești dirijor la biserică și instructor de canto, pian etc.
Silviu Pop: Am terminat Școala Populară de Artă din Cluj, promoția 2000. După asta m-am ocupat de de cor mixt, grupuri vocale, duete. Am făcut parte și dintr-un cor bărbătesc, din coruri mixte, dar cel mai mult îmi place să cânt solo. Vocea pe care mi-a dat-o Dumnezeu nu cred că mi-a dat-o să o ascund ci să o împărtășesc cu ceilalți din jurul meu. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest dar, acest talant sau talent.
Rep.: Mai sunt copii talentați la noi în zonă?
Silviu Pop: Predau în comuna Mihai Viteazu cursuri și m-am și exprimat în acest sens la ultimul spectacol cu copiii susținut acolo: Aveți în comuna Mihai Viteazu o pepinieră. La fel și în Câmpia Turzii, este o pepinieră de talente printre copiii noștri. Foarte talentați, foarte înzestrați de Dumnezeu cu har și cred că este mare nevoie să fie descoperiți și promovați.
Rep.: Avem talente peste tot. Sunt copii care participă la cursuri de canto, la fanfară etc. Tu ai un rol decisiv, practic tu îi șlefuiești, la tine vin prima dată.
Silviu Pop: Așa este. Eu pot să îi învăț de la o vârstă destul de fragedă, de la 4, 5 anișori.
Rep.: Ești mulțumit de activitatea ta?
Silviu Pop: Da, sunt foarte mulțumit. Fac ceea ce îmi place. Am observat că sunt roade în acest sens. Nu neapărat o recunoaștere materială ci o recunoaștere profundă, un sentiment extraordinar când văd copiii pe care îi învăț că încep și cântă singuri.