În ultimii ani Turda a cunoscut o adevărată revoluție în dezvoltarea infrastructurii. Zeci de șantiere deschise, sute de străzi reabilitate complet, o sală europeană de sport iar acum au pornit lucrările și la un nou stadion, sute de milioane de euro Fonduri Europene au făcut ca toată România să vorbească despre Turda. Lucrările și investițiile din Turda sunt departe de a se fi încheiat. În fiecare săptâmână autoritățile locale anunță finalizarea unei străzi dar și începerea reabilitărilor altor străzi care de multe ori nu au văzut niciodată asfaltul.
Este un deranj evident în traficul din oraș datorat accestor șantiere dar acest disconfort va dispărea o dată cu terminarea asfaltărilor iar turdenii se vor putea bucura de curățenie și străzi asfaltate. Atragerea de investitori dar și de noi investiții este o muncă pe care administrația condusă de Cristian Matei nu au abandonat-o niciodată. În urmă cu ceva timp Ziarul 21 a anunțat crearea unui campus sportiv la Turda, o știre care nu poate decât să ne bucure,iar pentru asta ne-am deplasat la primăria Turda pentru a afla detalii despre aceste investiții și planul complet a ceea ce va deveni cel mai mare campus sportiv din România. Dacă cineva crede că toate aceste investiii sunt floare la ureche se înșală. Aceste investiții au în spate multă muncă, mult timp alocat și o grămadă de probleme care apar pe parcursul derulării investițiilor care necesită o soluție rapidă în condițiile în care sunt implicați mai mulți terți iar lucrurile depind de factorii implicațiși nu de beneficiar.
Rep.: Domnule primar, vă mulțumesc că ne-ați primit la dumneavoastră!
Matei Cristian, primarul Municipiului Turda: Cu mult drag!
Rep.: În urma exploziei la facurile de energie toată lumea a fost afectată, presupun că și instituția pe care o conduceți. Cum treceți peste aceste facturi?Într-un interviu anterior ați vorbit de 2 -3-4 până la 5 micro-hidrocentrale pe Arieș, cu ajutorul cărora să produceți curent electric. Întrebarea mea este: vă doriți independență energetică?
Matei Cristian: Da, ne dorim foarte mult acest lucru. Ne-am trezit și acum cu niște facturi foarte mari din ianuarie-februarie cu care ne-a fost foarte greu, eu recunosc acest lucru, fiindcă unele au fost și de zece ori prețul normal, atât la curent cât și la gaze, și au fost niște promisiuni că vor fi recuperate ulterior, dar până la urmă au rămas așa, a trebuit să le plătim, și nu le aveam cuprinse în buget, noi bugetul îl aveam aprobat în decembrie, nebunia a venit de la 1 ianuarie încolo și am făcut rectificare și am ajuns la zi. Între timp, am aflat că s-au retras foarte mulți de pe piața competițională, antreprenori care vindeau fie curent, fie gaze, sunt firme private care doresc să facă profit. Ei se retrag, fiindcă acele subvenții trebuie păstrate până în martie anul viitor, sunt obligați să păstreze 37 de bani la gaz, și pentru uzul casnic, pentru instituțiile publice, sunt anumite categorii care vor păstra niște prețuri subvenționate, iar restul ar trebui să subvenționeze guvernul, doar firmelor care vând. Nu s-a întâmplat încă, si atunci oamenii au preferat să nu mai facă contracte.
De exemplu, E-on-ul s-a retras, E-on avea contract cu noi, sigur, am avut și noi niște restanțe, dar nu acesta a fost motivul pentru care a plecat, oricine mai are restanțe și întârzieri, dar le-am achitat. Am avut rectificarea bugetară, am prins suma și le-am plătit și de acum încolo, toată lumea va fi trecută la FUI (Furnizor de Ultimă Instanță). O lună, două, trei, cinci la unul, o lună, două trei la altul, să vedem cum va fi. Chiar și gospodăriile private vor fi tot așa, pe FUI, și suntem repartizați la OMV. OMV ne-a trimis ieri o scrisoare prin care ne anunță că la ei putem să stăm un an. Vom vedea dacă într-un an se reglementează ceva. Cel puțin noi deja știm cu cine facem contract, tot la aceleași prețuri, au rămas două firme, Petrom-ul și incă cineva, pe zona noastră. Este foarte bine că spunem problemele astea, să le afle lumea, că până la urmă, ei nu înțeleg ce e acela Furnizor de Ultimă Instanță. Când îl dictează o companie de stat, ei ne spun cu cine facem, cine va fi FUI pentru toată lumea. În plus față de tot ce v-am spus până acum, va trebui să amenajăm, fiindcă noi intenționăm să construim un sens giratoriu mare, generos, la intrarea pe stadion, la intrarea în incinta unde vor fi toate acestea. Cred că știți, nu trebuie să vă spun că dincolo de toate aceste terenuri , campusuri sportive, este Pelicanul și dincolo de Pelicanul este deja FunShop Park, un centru comercial sportiv și de agrement formidabil va fi acolo. Am și elaborat un PUZ,(Plan Urbanistic Zonal) pe 12,5 hectare, care este în dezbatere publică în acest moment, cu funcțiunile fiecărei zone, sunt zone alocate pentru comerț, sunt zone alocate pentru construcții colective, sunt zone alocate pentru hoteluri, de aceea vă spun, că pe acele terenuri, de 10 hectare, unde facem bazinul de înot olimpic, o să edificăm 1000 de locuri de parcare, pentru că din 10 ha, rămâne și loc de parcare.
Singura problemă rămâne stadionul. Ce facem cu el? Pentru că, în mod normal, stadionul trebuie recondiționat, să fie făcut, mai funcțional, să zicem așa, pe construcție de metal, elegant, dar trebuie găsită finanțare și pentru el, dar asta este deja un mastodont, perimat. Sau având terenurile de fotbal și sala de sport polivalentă, s-ar putea nici să nu ne mai trebuiască stadion, pentru că acestea au toate gradene și număr de locuri, și putem să edificăm o parcare suprateran și subteran, pe câteva nivele. Și atunci am rezolva pentru toată zona respectivă, o mare problemă. Deci acolo va fi sens giratoriu, unde se află acum intrarea la stadion, este chiar o ruptură a lui E60, este foarte bine venită pentru că se va solda cu ameliorarea vitezelor, și cei care vor merge spre centrul Turzii vor pleca în linie dreaptă iar ceilalți pot să treacă pe șoseaua care se va ”naște” acum, drumul care duce la bazinul de înot didactic, pe care vrem să îl mărim, la minim 3 benzi. Avem două variante: fie îlconstruim pe Fonduri Europene, fie îl construim prin CNAIR, ultima variantă se va implica CNAIR și atunci vom avea drum european pe acolo, E60-varianta 1 și se va merge printre bazinul de înot și Apele Române, se va crea un pod, și traseul va fi pe după strada Petru Maior și se va ajunge la Salina Turda iar de acolo se va ajunge în spălătoria de la Talora. Acesta este ultimul proiect pe care l-am gândit, fiindcă există o coborâre de pe autostradă, finanțată de Guvern, cred că ați auzit că vor fi două coborâri, una la Săndulești și una la Ciurila.
Cea de la Săndulești știm deja unde coboară, de acolo o să intervină drumurile naționale, să lărgească șoseaua care e pe două benzi acum, va fi lărgită la 4 benzi, va fi și aceasta un drum național, iar când ajunge în ”Drumul cimentului”, cum îl știm noi, jos, în zona de coborâre sunt tot felul de activități private, nu îi putem deranja, plus că drumurile de la baza sunt în unghiuri drepte, de 90 de grade, și atunci va fi creat un viaduct, de acolo de sus care va fi peste “Drumul Cimentului” și care ajunge tot la spălătoria de la Talora. Atunci se formează un inel european în jurul Turzii, care ne va da un statut special, nu este niciun oraș care are așa ceva. Este foarte îndrăzneț proiectul și nu costă nici foarte mult, ne va scoate și traficul greu din oraș si este de mare utilitate, poate fi executat, zic eu, foarte repede. Vedeți ce s-a întâmplat cu varianta din A3 până la Tureni, e tergiversată de câțiva ani, tot timpul se fac studii de fezabilitate, actualizarea studiilor de fezabilitate, au fost probleme peste probleme, iar acumși aceea se finanțează. Dar pentru noi, turdenii, sunt binevenite amândouă.
Rep.: Că tot am adus în discuție traficul, știm cu toții, și turdenii și cei care traversează Turda de problema traficului din zona Kaufland. Acum, după deschiderea FunShop Park-ului, traficul a crescut. Ați găsit o soluție, cu un drum, dar au apărut probleme tocmai în Consiliul Local, paradoxal.
Matei Cristian: Eu am încercat, totuși să văd înafară de ambițiile politice ale unora, care nu le fac cinste, deoarece atunci când discutăm de dezvoltarea unui oraș, și noi locuim în acel oraș, cred că este bine să dorim dezvoltarea, nu să ne opunem unei donații foarte generoase care ne aducea aproape un km pătrat de drum. Până la urmă, drumul este public, Kaufland-ul nu a revendicat drumul ca fiind al lui, a lăsat pe toată lumea să circule, a venit FunShop-ul , au discutat, sigur, că nu vine nimeni să construiască, au discutat între ei, au ajuns la niște concluzii, și drept dovadă, după ce s-au înțeles, au venit la Primărie și au întrebat dacă li se va da posibilitatea să îl facă ei repede, au dorit să îl facă ei și să il doneze, ca drum public. A rămas așa, am făcut ședință de Consiliu Local, s-a aprobat și l-am dat să lucreze, sigur că l-au lățit puțin, ceea ce este foarte bine, și s-a născut strada pe care o știți. Dar de la intrarea din E60 până la primul tronson care este al Kaufland-ului, l-a asfaltat tot FunShop-ul. Adică era asfaltat, era un drum de aprovizionare pentru Kaufland. Acum ei și-au mărit curtea, până la marginea acestui drum, au avut nevoie de mai multă curte, tocmai pentru a-și crea intrarea, la alimentarea magazinului. Deci ei și-au creat intrarea la magazin, se închid porțile iar restul de drum rămâne public, pentru toată lumea. Oricum, tot ce au asfaltat, înafară de proprietatea Kaufland, care era drum public, ni l-au dat înapoi, gata asfaltat, dar ei au asfaltat să fie toată porțiunea. Asta e istoria. Nu e ceea ce au visatopoziția din Turda, care ne acuză de foarte multe chestii foarte grave, chiar zilele trecute ne-au acuzat de spălare de bani, adică e foarte gravă acuzația asta, e penală, plus că trebuie să demonstrezi că Administrația Locală spală bani. Și va veni vremea când va trece, că nu poate să rămână așa, dar oricum, chiar dacă nu a trecut, și este în proprietatea Kaufland-ului, el este drum public.
Rep.: Este un drum foarte util pentru toți, inclusiv pentru clienții Kaufland și FunShop, un drum care oricum trebuia făcut, dacă trebuia ca Primăria să îl facă, din banii ei, cât ar fi costat totul? In comparație cu faptul că a venit ca o donație?
Matei Cristian: Așa, dacă mergem după logica asta, ei s-ar fi împotrivit și să îl asfalteze, și să ni-l dea înapoi, nu știu ce logică ar fi avut, cu toate că e public, deci acolo era teren public, doar că l-au întărit, i-au făcut fundație, l-au amenajat frumos, cu borduri, cu tot ce trebuie, cu trotuare, acum stiți tot ce e acolo, și ni l-au dat înapoi, gata modernizat. Dar tocmai asta e problema, dacă tot am ajuns la punctul acesta, intrarea la Kaufland este improprie. În momentul în care nu merge semaforul, facem o intrare de pe E60 de pe banda de contrasens direct în Kaufland. La fel se întâmplă la spălătorii, s-a îngustat drumul național, așa ceva numai la Turda există. S-a creat o zonă de preselectare ca să se intre la spălătorie. Iar când spălătoriile sunt foarte ocupate, se stă pe drumul național. Stau mașinile pe drumul național și așteaptă la coadă. De la un loc, o singură bandă circulă spre centru și aceea e blocată de cei care așteaptă la rând. Nu se mai poate așa. Se cerea, de aceea am și cerut ulterior Consiliului Local să ne aprobe să acceptăm o altă donație de la Kaufland, care să ne permită să facem un sens giratoriu, acolo unde este si strada Hațegului, pe care acum după cum știți, a început cartierul Primăverii, să se modernizeze, și Hațegului face parte din acest cartier.
Locuiește foarte multă lume în acest cartier. Sunt 400 de case, dacă punem doar 3 persoane la o casă, câte mașini sunt ș.a.m.d. și nu au fost de acord nici cu aceea. De două ori am introdus-o în Consiliul Local și spuneau că există interese. Nu știu, acum, ale cui interese sunt, probabil ale lor. Dar am găsit soluția în care mutăm acest sens giratoriu de la Kaufland, era costisitor, acolo era un zid de sprijin și trebuia să le ”mâncăm” vreo 15 locuri de parcare, ceea ce nu era de dorit, apoi erau cheltuielile foarte mari de relocare a zidurilor de sprijin, mai rece și conducta de 400, de apă potabilă pe acolo, care merge în Câmpia Turzii, era tevătura foarte mare și atunci am zis să mergem mai încolo, 60-100 de metri, până la stadion, acolo va fi punct de întoarcere. De acolo va începe linia dreaptă către centru. Nu va mai avea loc nicio trecere directă pe național, va fi punct de întoarcere și toată lumea va trebui să ajungă acolo, să întoarcă și să intre la Kaufland, la spălătorii, la Lidl și așa mai departe. Acolo rezolvăm o problemă mare. Vom mai face un sens giratoriu mic, la ieșirea din Hațegului, ca să nu obligăm mașinile să meargă în sensul giratoriu mare.
Rep.: Am pomenit de cartierul Primăverii. Au început lucrările prin programul Anghel Saligny, știm cât de greu s-a putut găsi finanțare pentru un asemenea cartier, pentru că sunt lucrări mari acolo, știm și noi, de câte ori am scris și câte încercări s-au făcut, ce ați simțit, din partea oamenilor, când în sfârșit oamenii de acolo, care plătesc taxe, impozite, văd aceste lucruri?
Matei Cristian: Cred că sunt încântați, că li se modernizează cartierul, fiindcă au așteptat de mult. Au numai apă, nu au avut canal. Înaintea noastră a mers Compania de Apă și au terminat canalizarea în tot cartierul, noi refacem, ei au refăcut la forma inițială, doar că a fost pământ, nu au avut foarte mult de lucru, față de alte străzi. Până acum avem circa 200 de străzi asfaltate în municipiul Turda, aproape toate pe pământ, deci în municipiul Turda, doar câteva străzi, în celelalte mandate ale altor primari, au fost asfaltate, unele deficitar, cu carențe mari, fără fundație la drum, nu știu dacă ați observat, dar noi am încercat să facem proiectarea cu fundație la drum, pentru a-l întări, și se simte, toată lumea spune că în momentul în care un drum are fundație, nu mai joacă paharele pe masă ș.a.m.d., și mai mult, rigole puse pe toate drumurile. Adică încercăm să facem o rețea de apă pluvială care să se ducă în Râul Arieș sau în pârâul Racilor și atunci funcționează mai bine și stația de epurare de la Câmpia Turzii, că nu este supradozat amestecul și nu deversează afară când ajunge la supraplin și deversăm în emisar apă curată. Ați observat că a intrat jumătate din Hațegului în lucru, se apropie de final, apoi a fost I.L. Caragiale și Ion Agârbiceanu, iar acum s-au mai predat 4 străzi, din cartier. Eu zic că este foarte bine venit acest lucru, mă repet, rămân câteva străzi din Turda Nouă, dar am asfaltat cam tot în Turda, inclusiv Poiana, care este complet asfaltată.
Rep.: Acesta este un lucru mare! Recent s-a turnat și ultimul strat de asfalt, pe cea mai importantă stradă a Turzii, să zicem așa, strada 22 Decembrie.
Matei Cristian: A fost doar startul de binder, acum urmează stratul de uzură. De ce? A fost binder pe strada respectivă și am preferat să lăsăm așa, datorită faptului că s-a închis podul și am zis că nu are rost să punem uzura acum, fiindcă toate TIR-urile vor circula pe aici, nici nu e eliminată încă circulația grea și sunt foarte multe, țineți minte cozile și toate nebuniile care au fost, s-a circulat foarte mult și binderul a fost atât de tare afectat încât a trebuit să recalibrăm tot drumul. Adică s-a făcut un fel de scanare a drumului, cu niște aparate speciale, se scanează drumul și ni se spune exact ce cantitate de binder este nevoie să fie bine. Binderul este un strat mai gros decât uzura, uzura este mai rezistentă decât binderul, că de asta se aplicăși strat de uzură, a intrat destul de mult binder pe toată strada, dar acum este un sistem, săpat, cu casete de lucru, este un sistem bine modernizat, are fundație bine făcută, a existat o singură problemă unde fundația nu a fost bine făcută, dar acum când am trecut la reparații, am mai făcut două casete și s-a terminat. Tot drumul este bine ranforsat, acum după ce s-a pus binderul, se vine cu restul, vine uzura, pistele de bicicletă, benzile de autobuze dedicate, stațiile care trebuie să fie pe traseul acesta, trei stații sunt pe 22 Decembrie, și marcajele. Și va fi cel mai modern și mai frumos drum din Turda, Bulevardul 22 Decembrie.
Rep.: Domnule Primar, în momentul de față, majoritatea antreprenorilor trec printr-o criză a personalului, a forței de muncă, multe lucrări sunt afectate tocmai din cauza asta, multe firme suferă tocmai din cauza asta, nu pot onora la timp comenzile ș.a.m.d. Dumneavoastră, ca beneficiar al multor antreprenori, având în vedere că sunt foarte multe lucrări în Turda, cât de mult ați avut de suferit? Mă refer la Primărie, din cauza asta.
Matei Cristian: Păi am avut, niște probleme, într-adevăr, din cauza asta, dar aici nu a fost o singură cauză, depinde foarte mult de managementul pe care îl practică antreprenorul, depinde foarte mult de timpii de plată, sigur că fiecare manager care contractează niște lucrări, pe anumite porțiuni, lucrează cu subcontractori, că nu poate el să facă singur tot, sunt subcontractori, cum sunt și în centru acum, la reabilitarea centrului, care pun numai pavaje, sunt subcontractori care pun asfalt, sunt contractori care pun borduri ș.a.m.d. și dacă nu îi plătești la timp, dacă nu vin banii la timp, merg mai departe, plus lipsa forței de muncă, au plecat mulți în străinătate, după cum bine ai spus, șchioapătă puțin activitatea lor și atunci trebuie găsite forme în care ei dacă vor pot să intre în insolvență, pot să declare falimentul, nu e de dorit, nici pentru ei nici pentru noi, că se încurcă toate treburile, dar atunci suntem implicați și noi să le găsim soluții de așa manieră încât să continue lucrările. La Turda a fost mai simplu, i-am făcut să înțeleagă, pe cei cu probleme, că există alți antreprenori care merg bine, au și oameni, plătesc la timp, de asta spuneam că managementul unei firme este foarte important. Și acele firme merg foarte bine la Turda. Noi, din păcate sau din fericire, am avut pe deoparte, acel proiect de când eram director la Apă, de 181 de milioane de euro, care a început abia când am început noi lucrările reabilitare-modernizare a orașului. După ce am plecat de la Compania de Apă, banii au rămas alocați, adică nu erau veniți, dar contractele erau semnate, am venit aici, la Primărie, m-am apucat iar de Proiecte Europene și iar am adus acele 300 de milioane de care tot vorbesc, de aceea a fost și atât de mare deranjul în oraș, fiindcă pe deoparte, Compania de Apă Arieș lucra în subteran, pentru aducțiuni, pentru înlocuire de cămine, cu branșamente și noi lucram la suprateran, refacere după ei. Sigur că ei refăceau odată ce stricau și apoi veneam noi și făceam noi la cerințe europene. Și asta a dus la un pic de disconfort pentru populație, și eu simțeam acest disconfort, dar nu aveam ce să facem pentru că altfel pierdeam banii.
Rep.: Era un disconfort anunțat și asumat!
Matei Cristian: Da, era un disconfort anunțat și asumat, nu aveam ce face, nu putem să renovăm un oraș care era pierdut, adică eu vă spun o chestiune: din 2017 eu lucrez la regulamente. Nu exista niciun regulament. Toată lumea construia, gândiți-vă numai la garaje, ce a fost și ce este. Dacă mergeați prin toate curțile interioare de bloc din cartierul Oprișani, era un dezastru, capace de canal căzute la un metru, beciurile erau pline de apă, nu mai există așa ceva! Plus că totul e modernizat, totul este standardizat, cu lumini led, cu marcaje, am câștigat foarte multe locuri de parcare, doar de când s-a desființat API și a trecut serviciul Domeniul Public, avem deja 366 de locuri de parcare în plus. Datorită acestor lucrări, plus proiecte urbane, fiindcă au fost făcute din credit, nu am avut nicio finanțare pentru ele, nu am avut Fonduri Europene, nu am avut Fonduri Norvegiene, nu am avut decât credit. Și am reușit să ne descurcăm cu credite. Sigur că eu mă uit foarte mult la economiile care se fac, nu accept, știu eu, tarife foarte mari la prețuri, pentru că toată lumea își pune. Dar în tot ce vă spuneam până acum, trec de la antreprenori, am avut și noi, municipiul Turda cât și Compania de Apă, câte un antreprenor cu probleme, dar am reușit să îi facem să înțeleagă că ei nu mai pot să continue și nu vor termina și nu vor mai face recepția, și că îi rugăm să meargă să contracteze alte firme care știm că lucrează, ei erau prin firmă privată, era mai ușor, în timp ce la noi se face mai greoi, cu licitații 6 luni ș.a.m.d. dar la ei a fost foarte simplu, și până la urmă s-a făcut.
Sigur, a venit și Guvernul în sprijinul nostru, a venit ministrul Boloș, care este un specialist, numărul unu în țară în Fonduri Europene, dar a fost foarte înțelegător și a creat acel algoritm de compensare a cheltuielilor, a pierderilor din mărirea prețurilor, cu un procent de 33% până la 40%, ceea ce i-a salvat pe antreprenori, că altfel era dezastru, toată lumea se retrăgea. Deci s-au găsit și soluții guvernamentale binevenite și asta trebuie să știe lumea, că unii vorbesc frumos și cu zâmbetul pe buze și nu fac nimic, ies la televizor toată ziua și alții lucrează, rezolvă multe probleme și nu îi vede toată lumea, pentru că cine lucrează, nu are timp să stea la televizor. Până la urmă, avem un guvern care la toate capitolele jubilează, și mai mult, am citit într-o dimineață, un alt articol în care domnul ministru Boloș a plecat la Bruxelles, și mai aduce încă 44 de miliarde de euro. A semnat un contract. Pentru alte diverse domenii, care nu erau abordate în primele 31 de miliarde, și eu zic că e foarte bine. Asta înseamnă cea mai mare gură de oxigen pentru România. Eu zic că, într-adevăr se modernizează România. Și, ceea ce este interesant, sau este meritoriu pentru Guvern, este digitalizarea, impusă, fără drept de apel, trebuie toată lumea să se digitalizeze. Nu mai putem cheltui tone de hârtii, e și foarte greoi, informația trebuie să ajungă în timp real peste tot, și mai ales la transferul de informații, bineînțeles, să fie securizate aceste informații, dar noi la asta lucrăm acum, lucrăm la un concept nou, de Smart City, iar în acest concept este cuprins mult din domeniul digitalizării, discutând despre securizare, și va fi depus, în cadrul ședinței, un proiect pentru monitorizarea orașului. Totodată, mai cumpărăm 20 de autobuze, pe PNRR, și două articulate, pe POR. De ce? Noi am făcut aproape 200 de străzi, lumea deja revendică, lumea consideră că e firesc ceea ce s-a întâmplat, chiar dacă 30 de ani nu a pus nimeni nimic în Turda, acum s-au construit, sunt acolo, vor autobus, vor condiții, vor confort, și e normal să fie așa, e o chestiune firească, și atunci trebuie să oferim. Primii care au venit să îmi ceară prelungirea traseului au fost industriașii de pe Trascăului, adică Stada, Rigipsul, și toți cei care sunt deja acolo dar și cei care vor veni vor beneficia de toate condițiile.
Rep.: Știm că există un acord pentru mărirea rutei de transport între Moldovenești, Tureni ..
Matei Cristian: Acolo e altă poveste, o să v-o spun și pe asta. A fost o chestiune foarte bună că au introdus în ghiduri niște condiții: dăm un autobuz dar tu trebuie să ai o asociere, adică nu te dezvolți numai tu, Turda, trebuie să îi dezvolți și pe cei mici. A fost un prim contract de asociere și atunci ei au dat niște bani, 4 milioane și ceva la municipiu, indiferent de gradul municipiului și 323 de mii la comune. Și noi am discutat cu comunele, am discutat cu Săndulești de exemplu, primarul din Săndulești ne-a spus, domnule, eu deja fac altceva cu ei, pentru că erau mai multe activități, inclusiv apă-canal. Am vorbit apoi cu Călărași, au fost de acord, au pus toți banii, și își cumpără un microbuz, de fapt nu le ajunge, dar din cota noastră se cumpără tot, și atunci e stabilit. Tureniul cu Aiton, Aitonul deja ne duce bine spre Cluj, de acolo mai sunt doar 11 km. Moldovenești era practic al nimănui, săracii de ei sunt de Turda cel mai aproape. Și noi facem zonă eco-metropolitană, cu aceste ADI-uri de transport. Adică cu asta începem și ne declarăm ca zonă metropolitană, deja sunt condițiile, guvernul acceptă, și va fi zona eco-metropolitană Turda. Al doilea contract pe care l-am făcut zilele astea este cu Mihai Viteazu, acum când luăm 20 de autobuze, îi dăm și în cadrul acestui proiect, bani pentru 2 microbuze, care sunt circa 1 milion de euro. Cu cele două microbuze și cu ce avem noi, o să lungim toate traseele, vedeți că și pe Cuza Vodă a fost până la târg, apoi am prelungit și dincolo de târg, cu asfalt, până la stația de alimentare de sus, de la Service. Vrem să creăm astfel de inele pentru a fi fluidizat și circuitul intern în municipiu, al autobuzelor. Adică omul să nu stea mult, câteva minute, până vine alt autobuz de pe alte rute, ș.a.m.d.
Rep.: Pentru că vorbim de aceste trasee și legătura cu comunele din împrejurimi, este un lucru forte bun în special pentru noi, cetățenii, având în vedere că la Turda sunt finanțele, băncile, locurile de muncă, inclusiv centrele medicale, Spitalul, care sunt cele mai importante din zonă. Știm că există un proiect de extindere. Să ne dați detalii, vă rugăm.
Matei Cristian: Sunt trei proiecte. Unul este de reabilitare-renovare-modernizare a celui existent în care vor intra pe POR, toate clădirile vechi, mai vechi de 50 de ani vor fi demolate (neonatalitatea, fosta maternitate)cele care sunt la drum și în stânga spitalului. Va fi modernizată secția UPU, ea este ultima, la capătul spitalului, și de acolo va începe extinderea, va fi un corp unde la parter va fi un UPU mărit, cu condiții europene, iar spitalul va fi un corp de legătură din oțel și sticlă, între cele două corpuri paralele cu șoseaua, care va deservi alte secții, vor fi create noi secții, va deveni un ”mini spital regional”, să zic așa. Aici avem o zonă limitrofă destul de mare, lumea vine la spital la Turda, nu la Alba Iulia, avem secție a spitalului Turda la Câmpeni, în alt județ, și asta spune foarte multe,ajută foarte mult. Trebuie să deservim circa 200.000 de oameni iar pentru 200.000 de oameni, spitalul nostru este insuficient. Atunci, celălalt corp, din față, de la drum, va fi P+5, tot așa, din oțel și sticlă, va fi un spital modern. Deci un proiect este reabilitarea și modernizarea actualului spital vechi, demolarea corpurilor care sunt infestate, de 100 de ani de când sunt construite, și reconstrucția, extinderea spitalului. În spate o să facem și un ambulatoriu- al treilea proiect. Deci reabilitarea spitalului va conține și un ambulatoriu care va fi legat de corpul central actual al spitalului, atunci se va crea un circuit normal,CT-ul și tot ce avem în domeniul radiologiei, poate să treacă în pavilioanele spitalului, atunci policlinica se eliberează și îmi permite mie să fac reabilitare și modernizare a policlinicii, că este veche, medicii au avut concesiune timp de 15 ani, le-a expirat anul trecut, anul trecut puteam primi 2 milioane de euro pentru reabilitare dar nu am putut să o fac pentru că era plină cu chiriași. Chiriașii sunt medici cu cabinete private. Deci ei pot fi relocați în orice moment, pot să meargă în altă parte, pentru o perioadă de timp, după care renovăm și se pot întoarce înapoi, unii, care vor să se întoarcă. Sigur că la alte prețuri, deoarece totul costă, dar le facem notificări, deoarece Casa de Sănătate m-a abordat, și m-a rugat să îi notific, să nu încep relocările peste noapte, pentru că îsi pierd contractele cu Casa de Sănătate, nu mai au din ce trăi. Atunci trebuie să fie 6 luni de zile în care el trebuie să știe unde pleacă. De ce? E sfârșit de an-început de an, și trebuie să se refacă aceste contracte cu Casa de Sănătate. Și le dăm timp suficient ca să se relocheze, se pot instala oriunde. La un moment dat, soțul unei doctorițe care este acum ceva judecător prin Dej, voia să facă ceva la ieșirea din Turda, o micro-policlinică, nouă și să închirieze, până la urmă proiectul nu a mai fost făcut, nu cunosc motivele. Asta este intenția noastră, în legătură cu spitalul. Nu este doar o intenție, este deja pe PPNR, care este mult mai puțin greoi decât un POR, pentru care necesită proiecte și studii de fezabilitate, ambulatorul îl facem pe PPNR, deci foarte repede se va intra în construcție. Aceasta este situația despre spital. Acum să vă spun despre școli, au fost Proiectele Europene care au modernizat cinci școli în Turda, școli mari, de exemplu Chimie 1,(Liviu Rebreanu), care a reabilitată școala, cantina și internatul. Acum avem alt proiect PPNR, prin care toate școlile ce nu au fost reabilitate, vor fi,și aici mă refer la laboratoare și sălile de sport. Dar le reabilităm și din punct de vedere hotelier, locativ, și din punct de vedere energetic, atunci școlile, oricum arată foarte bine, sunt ultra dotate, fiindcă noi am investit foarte mulți bani în școli și în spital, de-a lungul timpului, în ultima perioadă, de 6 ani. Dacă până acum în 2016, spitalul primea 250.000 de lei, an de an, noi din primul an am trecut la 3 milioane și ceva, a venit pandemia, am susținut tot, cu promisiunea guvernului că ne dă banii înapoi, dar o parte i-am luat, o parte nu i-am mai văzut. Facem eforturi pentru că de aceea suntem aici, să facem cât mai multe, pentru populație. Se cerea, un reset, în municipiul Turda, erau prea multe învechite, prea multe scăpate de sub control, prea multe garaje puse alandala, fără autorizație de construcție, nu vă mai spun de case care nu au avut autorizație de construcție și acum i-am pus să intre în legalitate. A fost o muncă titanică, pentru ca oamenii să își poată intabula locuințele, altfel nu le puteau intabula. Sunt și vinovați pentru lucrurile acestea și acum sunt trași la răspundere.
Rep.: Mulțumim, domnule primar, pentru informațiile împărtășite!
Matei Cristian: Avem o lozincă pe care ne bazăm : ”LA TURDA SE POATE!”
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
