Salutare dragi prieteni! Iată-ne ajunși la o nouă rubrică ”10cu Adrian Soporan” din cadrul Ziarului 21. V-am obișnuit și vă obișnuim în continuare cu interviuri inedite. Pentru că este vară, pentru că relaxarea ne permite, facem un interviu în natură. Unde? La Complexul de Agrement “Trei Lacuri”. Surpriza mare atât pentru dumneavoastră cât și pentru noi este faptul că îl avem ca și interlocutor pe prefectul județului Cluj, domnul Mircea Abrudean.
Adrian Soporan: Domnule prefect, vă mulțumim foarte mult pentru că ați acceptat interviul nostru inedit.
Mircea Abrudean: Mulțumesc pentru invitație. Cu mare drag am acceptat, fiind în zonă, la invitația domnului primar Lojigan, am considerat să facem acest interviu într-o locație importantă pentru municipiul Câmpia Turzii, atât în prezent cât și în viitor, pentru că din ceea ce știu, este un proiect important aici, finanțat din bani europeni, locația va arăta cu totul altfel, dar și în prezent ea este una foarte frumoasă și merită promovată, cu siguranță.
Rep.: Domnule prefect, o să discutăm și despre COVID, dar o să lăsăm momentan deoparte COVID-ul pentru că nu aceasta este esența interviului. Vrem să ne spuneți câteva detalii despre dumneavoastră. Cine este Mircea Abrudean?
Mircea Abrudean: Am 35 de ani, urmează să împlinesc 36 luna viitoare, am început activitatea profesională la 18 ani, am lucrat atât în mediul public, în Consiliul Județean, 4 ani de zile, 2004-2008, în mediul privat de atunci încoace, domeniul de activitate principal este partea de finanțare europeană, proiecte cu finanțare europeană, am avut o activitate politică de vreo 17 ani pe care am încheiat-o anul trecut, când am fost numit în această funcție onorantă, pentru că este o funcție apolitică și asta presupunea, evident, renunțarea la tot ceea ce însemna cariera politică, iar din 13 decembrie 2019, data numirii în funcție, 15 decembrie 2019 data depunerii jurământului, ocup această funcție extrem de importantă și extrem de onorantă pentru județul Cluj și pentru mine personal, am un băiețel de 8 luni de zile, am o soție care este avocat…Cam atât despre mine personal, foarte pe scurt.
Rep.: Multă lume nu știe care este atribuția unui prefect.
Mircea Abrudean: Prefectul are foarte multe atribuții, începând cu controlul legalității actelor administrative emise în județ, practic orice document administrativ emis de către primării, consiliu local, hotărâri, dispoziții de primar, trec prin controlul de legalitate al prefectului, continuând cu situațiile de urgență care este una din cele mai importante atribuții, prefectul este președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență și multe alte atribuții pe care le are conform legii, coordonarea tuturor serviciilor publice deconcentrate din județ, adică a tuturor instituțiilor publice, atribuții pe siguranță și ordine publică. Sunt destule..
Rep.: Ați fost numit în funcție în 15 decembrie. Ce ați găsit și cum ați găsit Instituția Prefectului?
Mircea Abrudean: N-am găsit Instituția Prefectului pe care o cunoșteam, în urmă cu vreo 15 ani, cum vă spuneam, în perioada 2004-2008 am lucrat în aceeași instituție, pentru că și Consiliul Județean și Prefectura erau în aceeași clădire, în Palatul Administrativ de astăzi, din păcate acea clădire a rămas exact cum am lăsat-o eu, adică în paragină, din păcate. Este unul din proiectele pe care mi le-am propus să le rezolv, respectiv reabilitarea acestei clădiri emblematice pentru Cluj, îi cunoșteam pe mulți dintre actualii mei colegi pentru că am lucrat cu ei și acum 15 ani. În general, Instituția Prefectului a fost, spun a fost, pentru că în ultima vreme, cu această epidemie, lucrurile s-au schimbat, o instituție nu foarte promovată, oarecum lazată, oamenii nu știau ce înseamnă prefect, prefectură, cu ce se ocupă, printre atribuțiile pe care le are prefectul se numără și Comisia Județeană a Restituirii Drepturilor de Proprietate, care emite titlurile de proprietate pe care le știe toată lumea, un lucru nemeritat spun eu, această blazare, pentru că instituția prefectului este cea mai importantă instituție dintr-un județ, este reprezentanța Guvernului în județul respectiv, pentru că prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu, prin Constituție, și are un rol foarte important, în funcție de cât de important vrei să fie și cum conduci această instituție, ea poate deveni foarte activă și foarte implicată și asta am încercat noi să facem, să transformăm partea de banalitate care exista până în prezent să devină mai activă, să fie mai aproape de cetățeni, mai aproape de proiecte , că vorbim de infrastructură, că vorbim de proiecte private, tot ceea ce înseamnă asta, să sprijinim atât cât putem și cât ne permite legea, bineînțeles.
Rep.: Care sunt proiectele pentru care dumneavoastră ați țintit în momentul în care ați fost numit prefect, să le realizați? Care ar fi, vorbind de Cluj Napoca și cu scuzele de rigoare, aș vorbi și de Câmpia Turzii și Turda, că suntem în zonă?
Mircea Abrudean: În primul rând, mi-am propus ca Instituția Prefectului să sprijine proiectele mari, de infrastructură ale județului. Că vorbim de centura metropolitană Cluj, că vorbim de centrul de management integrat al deșeurilor, că vorbim de porțiunea de autostradă pe care o avem pe raza județului sau de electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Oradea, sunt multe proiecte de infrastructură care pot fi sprijinite de prefect în ideea în care, vă spuneam, coordonează toate serviciile publice deconcentrate și toate instituțiile avizatoare, pentru că așa cum bine știți, un proiect înseamnă foarte multe avize, foarte multă birocrație. Asta poate să facă prefectul, să desțelenească lucrurile astea, poate să fie mai activ, timpul de avizare să fie mult mai scurt, ceea ce s-a și întâmplat, pentru că am avut, de exemplu, centura metropolitană care a intrat în fază de avizare la final de ianuarie, iar la final de februarie eram cu toate avizele obținute, Spitalul Regional de Urgență de asemenea, a fost în aceeași situație. Asta a fost una din prioritățile mele, apoi, pentru că vorbim de Câmpia Turzii, vorbim de descentralizarea serviciilor publice comunitare, cele două instituții ce aparțin prefectului, serviciul pașapoarte și serviciul de permise și inmatriculări pe care vrem să le aducem cât mai aproape de cetățeni, vrem să le ducem în județ, să nu mai vină oamenii la Cluj pentru ele, am reușit la Câmpia Turzii cu deschiderea punctului de pașapoarte, vom face asta probabil și în Dej și în Huedin, în măsura în care vom avea sprijinul autorităților locale, așa cum am avut aici, cu deschidere foarte bună și acesta e motivul pentru care am și rezolvat această problemă în primul rând în Câmpia Turzii, pentru că existau toate aspectele logistice rezolvate din timp și am avut totul în cursul domnului primar în primul rând. Că vorbim de permise și înmatriculări, îmi doresc să descentralizăm acest serviciu, în primul rând să îl mutăm din actualul sediu, de pe Albac, în clădirea Vămii din Someșeni pentru că actualmente funcționează într-un sediu impropriu, din toate punctele de vedere, îl vom muta în foarte scurt timp acolo, după care vom încerca să deschidem puncte de lucru în extremitățile județului, ca să fie mai aproape de cetățeni. Acesta ar fi, să zicem, al doilea proiect important pe care ni l-am propus. Al treilea proiect este cel cu privire la reabilitarea clădirii prefecturii, este un monument istoric important pentru Cluj, modul în care a fost gestionat și cum arată el astăzi nu ne face onoarea așa cum ar trebui să fie și acesta iarăși este un proiect pe care l-am pornit deja și avem o variantă de finanțare, sper că se va și întâmpla în foarte scurt timp, apoi vorbim de proiectele de dezvoltare ale comunităților locale, toate UAT-urile din județ au proiecte pe bani europeni, așa cum e cazul evident și al Câmpiei Turzii, dar și toate comunele din județ au asta, la fel ei n-au fost destul de sprijiniți d.p.d.v al ceea ce înseamnă obținerea avizelor și toată birocrația aferentă, am încercat să mișcăm puțin lucrurile și în zona asta, deci sunt câteva domenii unde am vrut și mi-am propus să fac asta, având experiența multor ani de proiecte cu finanțare europeană, cunosc și lucrurile unde se cam împotmolesc aceste proiecte și asta încercăm, să le mișcăm.
Rep.: Făcând o paranteză, ar trebui să știe și cititorii noștri, cât de greu se obțin fondurile europene, ținând cont de faptul că sunteți și un specialist în atragerea de fonduri europene. Cât de greu se obțin?
Mircea Abrudan: Extrem de greu. Din păcate, încă în România banii europeni se obțin foarte greu, aceste proiecte nu se nasc așa, din neant, necesită foarte mult timp, foarte multă pregătire, foarte multe documente, documentații tehnice, avize, autorizații, foarte multă implicare din partea primarilor și se vede foarte clar diferența între primari care doresc să facă ceva pentru comunitatea lor, din punctul acesta de vedere și alții care așteaptă să vină banii de la Consiliile județene sau de la Guvern, și evident, resursele fiind limitate, nu se întâmplă mare lucru. Acolo unde au fost și sunt proiecte pe bani europeni în implementare, se vede foarte bine gradul de dezvoltare care crește. Până ajungi să accesezi bani europeni, până ajungi efectiv să implementezi un proiect, poate dura și doi ani de zile, trei ani de zile, cinci ani de zile. Depinde foarte mult de tipul de proiect. În general, proiectele mari de infrastructură pun probleme mari din toate punctele de vedere, așa că, repet, ține foarte mult de omul care este la conducere și care impune ritmul și care vrea să facă și care vrea să găsească soluții. Pentru că sunt foarte mulți primari, din păcate, nu chiar în județul Cluj, care se plâng într-una: ”Domnule, nu putem, cu bani europeni e complicat…”. Evident că e complicat. În momentul în care Uniunea Europeană îți dă șansa să te dezvolți pe bani nerambursabili, pe milioane de euro, evident că îți impune niște condiții. Sigur că discutăm de anumite discuții suplimentare impuse poate de autoritățile românești care poate n-are trebui să fie acolo, poate de o birocrație excesivă care a fost până acum, se încearcă reducerea ei, avem în prezent un ministru al fondurilor europene foarte implicat care vine din domeniu, știe ce înseamnă să fii beneficiar de bani europeni, pentru că a fost în Primăria orașului Oradea foarte mulți ani, a lucrat și s-a bătut de toate problemele astea și vine și dintr-o instituție care gestionează fonduri europene, Agenția de Dezvoltare Regională și a încercat, deja a reușit să schimbe niște lucruri, să facă acest proces de accesare mult mai facil, mai ușor, în așa fel încât să nu mai avem grad de absorbție scăzut, cum am avut până în prezent, pentru că asta se va reflecta și asupra modului în care Uniunea Europeană ne alocă banii pe viitor.
Rep.: Cineva ne spunea că, să atragi fonduri europene este foarte greu, dumneavoastră ne-ați dat definiția, în detaliu, despre ceea ce înseamnă atragerea și accesarea de fonduri europene. Vreau să ne mai spuneți, să ne luăm puțin și de COVID, deși probabil nici un cetățean din România nu a dorit să se afle în situația în care ne aflăm acum, județul Cluj este unul dintre județele care a gestionat foarte foarte bine situația. Asta datorită dumneavoastră, permiteți-mi să spun, și a echipei pe care dvs. o conduceți.
Mircea Abrudean: Evident. Fără echipă nu reușești nimic, am avut norocul să am oameni profesioniști alături de mine, vorbesc în primul rând despre colega mea, sub-prefectul Irina Munteanu, care este localnică, este din Câmpia Turzii, care m-a ajutat în această perioadă pentru că a gestionat câteva domenii pe care i le-am delegat și s-a implicat și s-a văzut asta. Vorbim de celelalte instituții care fac parte din Centrul Operativ de Conducere a Intervenției, vorbim de Direcția de Sănătate Publică, vorbim de Inspectoratul de Jandarmi, de Inspectoratul de Poliție, Inspectoratul pentru Situații de Urgență și foarte multe instituții pe care oamenii nu le cunosc dar au fost alături de noi în permanență, evident personalul medical care a fost unul de un înalt profesionalism și calitatea actului medical a fost una net superioară a tot ceea ce înseamnă la nivel național lucrul acesta, asta se vede în gradul de vindecare pe care îl avem astăzi, care depășește 85%, ceea ce este impresionant, mult peste media națională. A fost o perioadă foarte dificilă din toate punctele de vedere, în primul rând pentru că este o situație cu care nu s-a mai confruntat nimeni niciodată, pentru că nu au existat proceduri pentru astfel de situații, și este normal, ele au fost realizate din mers, dar au fost realizate corect, și efectele se pot vedea, pentru că întotdeauna este bine să ne raportăm la alții și e foarte bine, dar e bine să o facem tot timpul. Vorbim despre faptul că noi am pornit această perioadă deodată cu Spania, Italia, Germania. Am avut același număr de cazuri la început, modul în care a evoluat la ei epidemia și modul în care a evoluat la noi denotă până la urmă eficiența și calitatea actului guvernamental.
Faptul că la noi s-au luat niște măsuri care poate au părut la un moment dat prea restrictive, n-au convenit nimănui, până la urmă au dat rezultate și suntem astăzi în situația în care avem un număr mic de cazuri, un număr în scădere de cazuri în jud. Cluj și la nivel național, un număr mic de decese raportat la populație, toate astea s-au datorat măsurilor care s-au luat și modului în care au fost puse în practică de către autorități. Aici am avut, la nivelul județului Cluj o echipă foarte bună, de oameni profesioniști și loiali cauzei, pentru că până la urmă ați văzut în alte județe din tară personal medical care a dezertat, au plecat, lucru de neacceptat pentru o societate normală, au abandonat lupta și asta nu este corect pentru jurământul care l-au depus față de oameni, de cetățeni. Nu am avut așa ceva în județul Cluj din niciun punct de vedere, am avut personal și efective ale Ministerului de Interne în prima linie permanent, peste 1000 de oameni în fiecare zi, inclusiv militari din cadrul MApN care au fost alături de noi, vorbim despre personalul medical, peste două mii de oameni au gestionat toată partea de COVID, am avut patru unități medicale dedicate COVID plus spitalul Clujana, care a realizat triajul epidemiologic și toate celelalte unități sanitare din județ care s-au achitat cu brio de sarcini, inclusiv Spitalul Municipal din Câmpia Turzii, și aici se vede din nou calitatea actului managerial până la urmă, pentru că omul sfințește locul și asta se poate vedea cel mai bine in toată această perioadă. Am avut, pe lângă instituții, un sprijin foarte important din partea ONG-urilor care s-au implicat extrem de mult, și aici Irina Munteanu s-a ocupat, extrem de aproape de ei, a colaborat în permanență cu voluntarii, cu tot ce a însemnat partea de voluntariat și ONG-uri, am avut peste o mie de voluntari la dispoziție, am avut foarte multe ONG-uri care ni s-au alăturat și care au fost zi de zi pe teren, am avut sprijinul multor companii, multor oameni de bine, oameni generoși care au înțeles că e o perioadă în care trebuie să fim uniți, și am dovedit asta, am avut mai multe campanii de strângere de fonduri, mai multe echipamente medicale, echipamente de protecție, a fost o criză foarte mare de echipamente de protecție la început, noi am încercat să o gestionăm inclusiv printr-o comandă pe care am făcut-o în China, un avion Tarom care a adus la Cluj echipamente de protecție, tot așa, obținute prin sprijinul ONG-urilor, companiilor și autorităților locale pentru că evident Consiliul Județean Cluj a fost alături de noi în toată această perioadă, prin finanțarea celor 4 spitale COVID, Primăria Cluj Napoca la fel, fără sprijinul UAT-urilor implicate nu aveam cum să reușim. Așa cum s-a întâmplat de altfel și în județ, unde primarii au înțeles că este o perioadă în care trebuie să lăsăm deoparte orice alte orgolii sau probleme, că vorbim de orgolii politice sau de alte asemenea situații și s-au achitat cu brio de toate îndatoririle pe care le-au avut și de toate obligațiile pe care autoritățile centrale și județene le-au impus.
Rep.: Chiar la începutul stării de urgență pe care a impus-o Guvernul României, dumneavoastră ați avut inspirația de a forma un grup de informare media, pe WhatsApp. În primul rând vreau să vă spun că ați avut foarte foarte mare răbdare, pentru a răspunde tuturor colegilor din presă, dar ați fost poate printre singurii care ați informat corect ori de câte ori ați avut o informație.
Mircea Abrudean: Da! Noi am considerat să facem asta pentru că relația cu presa a fost una foarte bună în toată această perioadă, și absolut necesară, fără asta n-am fi reușit să avem aceste rezultate și chiar am mulțumit presei pentru modul profesionist în care si-au făcut treaba, cel puțin în județul Cluj, pentru că asta ne interesează, am ales să comunic direct cu presa, fără purtători de cuvânt sau alte instituții, cum s-a întâmplat în alte județe, pentru că, în general, îmi place să comunic ceea ce vreau, nu-mi place să am filtre de comunicare, nu-mi place să trebuiască să mă uit pe ceea ce îmi trimit colegii mei și atunci am considerat că o comunicare directă este cea mai simplă și mai deschisă și transparentă. Chiar dacă am avut la un moment dat restricții de comunicare din partea autorităților centrale, am încercat să le depășim și până la urmă s-a rezolvat și acea problemă și cred că a fost o comunicare de succes, și presa și-a făcut treaba până la urmă fără probleme, iar oamenii au aflat ceea ce până la urmă era situația reală. Adică n-am avut nici un moment vreun interes sau vreo intenție să mascăm ceva sau să ascundem anumite lucruri, pentru că nu așa se gestionează o situație de criză.
Rep.: Mă bucur și pe această cale dorim să vă mulțumim pentru că ați purtat o comunicare foarte bună cu noi, cei din presă. Care este situația la momentul actual?
Mircea Abrudean: Ne aflăm în continuare pe o pantă descendentă a numărului de cazuri pozitive, avem la acest moment 33 de persoane pozitive, internate, din județul Cluj, în cele 2 spitale dedicate COVID pentru că la două din ele am renunțat deja, la cel de Recuperare și la Medicală I, pentru că trebuie să ne gândim și la pacienții cronici, trebuie să reluăm activitatea normală a spitalelor, oamenii au dreptul la tratament și această perioadă a fost una foarte complicată din punctul acesta de vedere. Avem, spuneam, un grad de vindecare de peste 85 % ceea ce este impresionant și îmbucurător și denotă iarăși calitatea actului medical și profesionalismul tuturor celor implicați în acest proces, avem un număr de 15 decese la nivelul județului Cluj, un grad foarte mic al deceselor, pentru că vorbim de persoane cu multe comorbidități, în general persoane în vârstă care din păcate n-au rezistat acestei perioade, am avut câteva focare pe care le-am gestionat, că vorbim de cel din Dej, cu 73 de persoane dintr-o comunitate defavorizată, că vorbim de azilul de bătrâni de la Țaga sau de Apahida sau de Gherla, au fost câteva focare, inclusiv cel de la Viișoara, că suntem aici în zonă, toate s-au stins, au fost controlate prin măsuri destul de stricte de monitorizare pe care le-am impus acolo, dar numai așa se poate gestiona o situație de genul acesta, și s-au dovedit a fi măsuri eficiente, deci în acest moment putem spune că situația este sub control, așa cum a fost de altfel în această perioadă, așteptăm în continuare să scadă numărul cazurilor, dar ceea ce spuneam de fiecare dată nu înseamnă că acest pericol a trecut, nu înseamnă că virusul a dispărut, pentru că vedem că mai apar situații de acest gen, trebuie să ne așteptăm în continuare la ce-i mai rău, pentru că ăsta este rolul nostru, al autorităților, să avem scenarii pregătite pentru orice, ați văzut că am avut inclusiv unitate mobilă de campanie la Sala Polivalentă la dispoziție, cu 360 de paturi , dotarea aceea fiind realizată de către o companie multinațională care ne-a ajutat foarte mult. Din fericire nu a fost nevoie de acest spital de campanie și în acest moment se demontează și aceste echipamente vor rămâne în proprietatea ISU Cluj. Am încercat să fim pregătiți pentru orice, și cred că așa este și normal. În continuare, facem asta dar trebuie să ținem cont și de perioada prin care trecem, de nevoile pacienților curenți, cronici, care au nevoie și au dreptul la un tratament adecvat și acesta e motivul pentru care am renunțat la două spitale COVID, am rămas doar cu două, probabil vom rămâne doar cu cel de boli infecțioase, așa am fost de la început.
Rep.: Se vorbea la nivel național, de testarea în masă. Există acest concept și la Cluj?
Mircea Abrudean: Încă se discută la nivel național de această posibilitate, noi la Cluj având o capacitate de testare destul de mare, adică 1400 de persoane pe zi, cea mai mare din țară, după București, pentru că am început cu 70 de probe pe zi și am ajuns la, avem 6 sau 7 centre de testare publice plus cele private, avem avantajul că putem testa un număr foarte mare de persoane care se încadrează pe algoritmul de testare al Ministerului Sănătății, avem și acea posibilitate de testare la cerere, care este la îndemâna oricui care poate să facă asta. Am avut discuții legate și de metoda care s-a efectuat în Oradea sau Alba, se analizează și această posibilitate, și vom vedea în perioada următoare dacă se justifică sau nu pentru a fi implementată la nivelul municipiului Cluj Napoca sau la nivelul județului Cluj.
Rep.: Zic că am vorbit destul despre COVID. Să trecem la ale noastre. Care este relaționarea dumneavoastră cu UAT-urile din județul Cluj?
Mircea Abrudean: Am o relație foarte bună cu toți primarii din județ, cu toate UAT-urile, pentru că până la urmă, acesta e scopul prefectului, să sprijine toate proiectele UAT-urilor. Am încercat să fac asta încă de la început, sigur, îi cunosc pe majoritatea primarilor și din activitatea pe care am avut-o înainte, n-am făcut niciodată diferențe între primari pe considerente politice, pentru faptul că eu am avut o apartenență politică înainte, sigur că încerc să ii sprijin ori de câte ori au nevoie, întotdeauna le răspund la telefon în orice moment. Este absolut normal să faci acest lucru pentru că rolul tău este să colaborezi cu UAT-urile și să găsești soluții la problemele pe care le au. Problemele sunt diverse, de la proiecte de dezvoltare pe care le au majoritatea primarilor cu blocaje la avize, la alte instituții pe care le avem în coordonare, la problema animalelor sălbatice care în ultima vreme este foarte prezentă, ați avut-o și voi aici la Câmpia Turzii, cu ursul care alerga pe străzi, nu s-a găsit ursul, a plecat. Oricum am avut autorizație de capturare dacă era nevoie, avem între timp problema lupilor, a mistreților care ajung prin Cluj Napoca. Deci sunt probleme diverse.
Rep.: V-aș întrerupe puțin și v-aș intreba, pentru că în spațiul public, pe Facebook mai exact, toată lumea se pricepe la politică, la sport, mai nou și pe partea ortodoxă, bisericilor.Vreau să vă întreb cât de greu este, mai ales în situația asta, că ați adus în discuție problema cu ursul, mai ales în situația în care se capturează un urs. Că nu e așa de simplu, l-ai văzut, poți să il iei.
Mircea Abrudean: Este foarte dificil să capturezi un urs sau un lup, sau orice alt animal sălbatic, dar sigur, ursul este o specie protejată și ca să capturezi un urs e nevoie de o autorizație specială emisă de Ministerul Mediului. Ca să obții acea autorizație ai nevoie câteva instituții care să constate la fața locului că există acel urs, că a produs niște pagube, se fac niște demersuri, se fac niște constatări, iar lucrul acesta durează , nu se face bătând din palme. Din păcate, sau mă rog, din fericire, depinde cum o luăm, există niște proceduri în sensul acesta care sunt din păcate greoaie, și aici noi încercăm la nivelul județului Cluj, tot așa, Irina Munteanu s-a implicat foarte mult, având experiența ursului de la Câmpia Turzii, să avem o procedură mult simplificată și cu niște termene foarte reduse, de ore, nu de zile, cum este în prezent, în așa fel încât atunci când avem de intervenit, să știe fiecare ce are de făcut, pentru că în prezent fiecare dă vina pe altă instituție și ajungem la blocaje și vom aproba în Comitetul județean pentru situații de urgență, în această săptămână probabil această procedură în așa fel încât să avem o acțiune integrată și rapidă în situații de genul acesta dar este destul de complicat să capturezi un urs, că vorbim de speța în cauză. Gândiți-vă că am mai avut o situație de genul ăsta, cu capturarea unui urs în ianuarie, sigur, lucrurile au fost mai simple acolo pentru că nu era în oraș, nu era locuită zona, decât foarte puțin și până la urmă s-a realizat capturarea lui, după niște proceduri, trebuie făcută de o entitate acreditată, specializată, nu vine ursul la cușcă, să îl poți ademeni cu mâncare, trebuie tranchilizat cu anumite substanțe, e mai complicat și e bine să știe oamenii că nu e așa de simplu să gestionezi o situație care poate părea destul de simplă, adică l-ai văzut, vine vânătorul și îl împușcă. Nu există așa ceva. Nu se poate!
Rep.: Încă două-trei întrebări..Iarăși facem o mică referire la situația în care ne aflăm, la starea de alertă, care teoretic va expira pe data de 15 iunie, practic vedem ce se va vota. Când ne relaxăm? Total.
Mircea Abrudean: Total, nu cred că ne vom relaxa în acest an, din punctul meu de vedere și nu cred că este bine să facem asta, măsurile de relaxare sunt treptate, așa cum au fost anunțate de la început și ele depind foarte mult de situația epidemiologică, de ce se întâmplă în continuare. Sunt cazuri pozitive încă, 150-200 la nivel național, asta sigur că va genera niște măsuri de relaxare, la fel, în cascadă. Din punctul meu de vedere sigur că am trecut printr-o perioadă foarte dificilă, și oamenii sunt nerăbdători să iasă, să meargă la terase, să meargă în concedii și este absolut normal, pentru că nu este deloc ușor să stai două luni în izolare, economia de asemenea trebuie să funcționeze, asta e clar, dar toate astea trebuie făcute cu precauție și cu responsabilitate, așa cum cetățenii județului Cluj au demonstrat că pot să fie responsabili în toată această perioadă, și s-a văzut asta, în continuare mizez pe acest lucru și pe faptul că suntem diferiți de restul țării, asta e realitatea pe care am constatat-o și în această perioadă, lucru pe care îl știam cu toții. Și în continuare cred că trebuie să fim responsabili și să avem grijă la modul în care ne expunem, să respectăm toate recomandările autorităților pentru că este doar în folosul nostru, al apropiaților noștri și al comunității în care trăim.
Rep.: Tot din punctul dumneavoastră de vedere vreau să vă mai întreb ceva. Ținând cont de faptul că fac parte din breasla evenimentelor, colegul de asemenea merge pe partea de foto-video, cu maestrul de ceremonii și vreau să vă întreb când reluăm nunțile? Se vor relua la o capacitate de până în 500 de persoane în acest an? Părerea dumneavoastră..
Mircea Abrudean: Din punctul meu de vedere, nu. Până în 500 de persoane cu siguranță nu, pentru că e un număr mare și un risc destul de important. Vedeți, și măsurile de relaxare în domeniul evenimentelor sunt luate foarte treptat, vorbim de 500 de persoane în aer liber în momentul acesta, in interior vorbim de 20 de persoane, sigur, încet încet numărul va crește dar nu va ajunge la 500 din punctul meu de vedere anul acesta. Poate 100-200 maxim, deci va fi o problemă din acest punct de vedere, cu evenimentele private. Dar la fel, oamenii cred că înțeleg foarte bine că sunt niște riscuri pe care încercăm să le evităm, și se pot gândi soluții și pentru astfel de evenimente. Avem aici o variantă de evenimente în aer liber.
Rep.: Românul oricum e inventiv și oricum va găsi o variantă. Eu zic că ne apropiem de finalul interviului, vă mulțumim foarte mult pentru că ne-ați acceptat întrebările, ne-ați mai luminat în anumite aspecte legate de ceea ce înseamnă Instituția Prefectului, ceea ce înseamnă situația actuală a COVID-ului pe județul Cluj și discuția asta o să fie foarte apreciată, cu nunțile, apreciată între ghilimele, pentru că o să fie colegi care o să zică ”Ei, până în 500 o să fie un pic mai greu”. Dacă aveți un mesaj, nu știu, pentru cititorii noștri, pentru cei care ne urmăresc..
Mircea Abrudean: Mulțumesc tuturor cetățenilor care au înțeles în toată această perioadă să respecte toate recomandările pe care le-am avut, toate obligațiile pe care le-am impus noi, ca și autorități, vorbim de cetățenii municipiului Câmpia Turzii, că ne aflăm aici, vorbim de tot județul Cluj, până la urmă, rezultatele pe care le avem vi se datorează în mare parte, sigur și noi ca și instituții am fost în toată această perioadă la datorie, așa cum e normal să fim, n-am făcut nimic special decât să ne facem treaba pentru că pentru asta am fost mandatați, sau numiți în anumite funcții, e important și pe mai departe să facem ce avem de făcut, cu responsabilitate, și insist asupra acestui aspect, pentru că este extrem de important, este cuvântul care trebuie să ne definească pe mai departe, cel puțin în acest an, le doresc tuturor spor în ceea ce fac, multă sănătate, pentru că cel mai important în această perioadă și cred că reușim să apreciem poate mai mult faptul că putem să petrecem mai mult timp în natură sau alături de cunoștințe, prieteni, rude, având în vedere toată perioada prin care am trecut . Mulțumesc tare mult și să ne revedem cu bine!
Rep.: Domnule prefect, vă mulțumim încă o dată pentru acordarea acestui interviu, și revin la ceea ce ați spus la inceputul discuției noastre și anume ”Omul sfințește locul!” 100% dumneavoastră l-ați sfințit și o să îl sfințiți în continuare. Felicitările noastre și spor pe mai departe!
Mircea Abrudean: Vă mulțumesc!
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
