Nelu Gabor: „Prin folclor mi-am reprezentat ţara cu cinste”
Cultura folclorică reprezintă un grad de civilizaţie, deoarece reprezintă specificul oricărui popor. Ea poate fiexprimată prin diverse forme, tradiții, obiceiuri din străbuni, jocuri populare, cântece precum şi şezătorile populare. Câmpia Turzii se poate mândri cu multe nume sonore în domeniul folclorului, care au adus faimă acestui municipiu. Virtuozitatea dar şi măiestria în care un instrumentist cântă melodii ce ne reprezintă zona Câmpiei Transilvane, reprezintă brandul pentru fiecare zonă folclorică. Dragostea şi pasiunea pentru istrument izvorăşte dintr-o cultură bine aleasă primită ca zestre de la părinţi. Şi-a dedicat întreaga carieră în promovarea şitransmiterea din generaţie în generaţie a valorilor populare, a folclorului românesc. Nelu Gabor a reprezentat, reprezintă acum şi în viitor, arta şi măiestria interpretativă la taragot, a cântecului popular.
Rep.: Pentru început vă rog să ne spuneţi câteva date despre dumneavoastră?
Nelu Gabor, muzician instrumentist
Mă numesc Gabor Ioan Alexandru, dar pentru cunoscătorii de folclor mă numesc Nelu Gabor. De mic mi s-a spus Nelu Gabor şi am rămas aşa. Acesta este numele meu de scenă. Sunt născut în Turda în anul 1957 pe 16 august, sunt căsătorit,am trei copii, un băiat şi două gemene. De la vârsta de patruani m-am mutat în Câmpia Turzii împreună cu părinţii.Învăţământul primar şi gimnazial l-am făcut în Câmpia Turzii la Şcoala Generală nr. 2 (actualul Avram Iancu),iar legat de studiile muzicale le-am început la Şcoala Populară de Artă, încă de când aveam 10 ani, sub îndrumarea dirijorului Costeliu Alexandru. De asemenea am absolvit şi Facultatea de Arte din Bucureşti secţiapedagogie muzicală.
Rep.: Care a fost primul instrument la care aţi cântat?
Nelu Gabor: Primul meu instrument a fost clarinetul, dar după trei ani am ales să cânt la saxofon până la vârsta de 18 ani, după care am ales din nou un alt instrument. Şi aici există o adevărată poveste. În 1975 am fost invitaţi împreună cu ansamblul la un festival folcloric în Franţa, dar spre surprinderea mea nu am fost lăsat să plec deoarece comisia de folclor de la Cluj a considerat că acest instrument numit saxofon nu este tradiţional, nu ne reprezintă zona, este numai pentru muzică uşoară şi nicidecum pentru muzicapopulară. Atunci tatăl meu mi-a cumpărat un taragot, instrument la care cânt şi în prezent.
Rep.: Cine v-a insuflat dragostea pentru muzică?
Nelu Gabor: Dragostea pentru muzică o moştenesc de la părinţii mei, deoarece tatăl meu a fost violonist, a terminat Şcoala Militară de Muzică, precum şi Şcoala Populară de Artă, din Cluj. Dar făcând muzica militară a învăţat să cânte şi la instrumentele de suflat. A cântat cam toate genurile muzicale, în fanfară, la orchestra de muzică uşoară precum şi la ansamblul folcloric din Câmpia Turzii.
Rep.: Ce a reprezentat muzica pentru dumneavoastră?
Nelu Gabor: Muzica pentru mine a reprezentat tot, deşi la început nu am apreciat muzica foarte mult, îmi plăcea mai mult sportul, eram la echipa de fotbal a Industriei Sârmei la copii şi juniori. Mi-am dat seama cât de tare iubesc muzica doar atunci când am fost încorporat în armată Acolo nu am avut instrumentul la mine timp de două luni. Fără instrument am simţit un gol în mine, că nu mai pot să stau fără să cânt. Îmi era dor nebuneşte să cânt. Atunci am realizat că totuşi muzica e pe primul plan. Muzica a rămas şi este stilul meu de viaţă. Este greu dar şi frumos în acelaţi timp. Consider că şi în muzică precum şi la alte discipline trebuie să te perfecţionezi în permanenţă. Dacă nu te pregăteşti permanent apare plafonarea. Trebuie să fi la curent şi în permanenţă la noutăţile muzicale care apar pe piaţa naţională dar şi internaţională. Singurul lucru care ne-a m-ai rămas este folclorul. Este cel mai bun ambasador pe care îl avem.
Rep.: Ce puteţi să ne spuneţi despre evoluţia dumneavoastrăartistică?
Nelu Gabor: Deci cum v-am mai spus, am început să cânt de la 10 ani, dar la 12 ani am ajuns să cânt la nuntă alături de instrumentişti de valoare. În doi ani am cântat toată piesele muzicale care trebuiesc cântate la o nuntă. Muzică uşoară, populară dar şi alte genuri muzicale. La 14 ani am făcut parte din ansamblul folcloric ,,Ţarina Turda”, un ansamblu de renume. Am participat împreună cu acest ansamblu la serbările mării. Pe vremea aceea se organizau pe litoralul Mării Negre, o multitudine de festivaluri, de muzică uşoară, de jazz, teatru, ansambluri folclorice, dar cu un impact deosebit atât pentru artişti cât şi pentru turiştii prezenţi. Am activat la acest ansamblu până la 20 de ani, mai precis până la încorporarea mea în armată. După satisfacerea stagiului militar am fost dirijorul ansamblului de tineret din Turda. Datorită evoluţiei muzicale de excepţie după nici doi ani am fost numit dirijorul ansamblului folcloric ”Doina Arieşul” respectiv ,,Ardeleana” al Clubului Muncitoresc al combinatului metalurgic de la ISCT. Acest ansamblu l-am condus mai bine de 17 ani, mai exact din 1980 şi până în anul 1997.
Rep.: Vă rog să ne spuneţi câţiva instrumentişti de marcă alături de care aţi evoluat pe marile scene.
Nelu Gabor:Desigur, în cariera mea artistică am avut onoarea să evoluez pe marile scene alături de mari instrumentişti de renume, atât din zona Ardealului cât şi din ţară. Din zona noastră ar fi: la vioară Ovidiu Barteş care este şi dirijorul Filarmonicii de Stat “Transilvania”, Dorin Nemeş, Radu Ciprian, violonişti de talie europeană. La taragot am cântat alături de marele Luca Novac din zona Banatului, Dumitru Fărcaş din Cluj. De asemenea am avut evoluţii muzicale la taragot alături de ansamblul folcloric “Rapsodia Română” al Radiodifuziunii şi Televiziunii Române sub bagheta inegalabilă a maestrului Paraschiv Oprea şi Ionel Budişteanu. Am cântat alături şi de ansamblul folcloric ,,Lăutarii”,sub bagheta dirijorului Nicolae Botgros. Am făcut multe înregistrări pentru cele două instituţii,Radiodifuziunea şi Televiziunea Română. Pe plan local am cântat cu mai mulţi instrumentişti dar cel mai reprezentativ a fost şi va fi Szoloşi Ernestin un instrumentist mai în vârstă decât mine şi de la care am avut ce învăţa, un acordeonist foarte valoros.
Rep.: Vin instrumentişti care să vă ,,calce” pe urme?
Nelu Gabor: Nu prea sunt. Ei abordează alte genuri muzicale, deoarecemelodiile din zona Câmpiei Transilvane sunt cel mai greu de interpretat instrumental, precum şi elementele coregrafice din dans.
Rep.: Cu siguranţă aţi făcut multe înregistrări, puteţi să ne spuneţi cu cine şi când?
Nelu Gabor: Înregistrări am făcut multe, începând cu regretatul Drăgan Munteanu, când a fost director la ansamblu folcloric “Ciocârlia” din Bucureşti, cu Aurel Tămaş, Aurel Şuteu, Aurel Ciceuan, Vasile Coca de la Zalău, Mariana Deac de la Hunedoara, Mariana Anghel, Alina Pinca de la Sibiu, Angela Rusu şi mulţi alţi solişti de top din ţară cu care am colaborat. De asemenea am avut colaborări cu mari realizatori de televiziune pe teme de folclor, Florentina Satmari, Eliza Stan, Mărioara Murărescu, precum şi apariţii la cele mai importante televiziuni din România, cum ar fi: Etno TV, Favorit TV, Hora TV, Taraf TV, Naţional TV, Antena 1, Pro TV, etc…..Am cântat la Cerbul de Aur în anii 1995- 1997, pentru ansamblul de dansuri populare ,,Mugurelul”. În momentul de faţă colaborez cu ansamblul ,,Dor Transilvan” de la Bistriţa, condus de Ştefan Cigu. Sunt şi dirijorul ansamblului lui Ionuţ Fulea, ,,Codru de România” de la Alba Iulia. Legat de colaborări aş dori să amintesc cele două ansambluri de dansuri populare ,,Mugurelul” şi ,,Ardeleana” din Câmpia Turzii, conduse de doi mari împătimiţi şi iubitori ai folclorului şi dansului popular. Aici îi amintesc pe maestrul coregraf Nelu Mihăşan de la ansamblul ,,Mugurelul” şi maestrul coregraf Canta Martin de la ansamblul ,,Ardeleana”. Aici în Câmpia Turzii, în momentul de faţă funcţionează ansamblul Nelu Gabor, o orchestră formată din 12 persoane, care îşi desfăşoară activitatea la restaurantul ,,La Fiesta”.
Rep.: La aşa multe activităţi artistice cu siguranţă sunt şi multe premii obţinute.
Nelu Gabor: Legate de premii sunt foarte multe, începând cu anul 1982 unde am obţinut locul I, la Festivalul de Folclor ,,Florile Ceahlăului” de la Piatra Neamţ. Premiul mi-a fost înmânat de marele maestru Ionel Budiştianu, dirijorul ,,Rapsodiei Române” a Radiodifuziunii şi Televiziunii Române. În anul 1984, am obţinut locul III, la Festivalul ,,Maria Lătăreţu”de la Târgu Jiu. La acest festival am fost depunctaţi deoarece juriul a considerat că nu aveam costum tradiţional. Noi aveam costume ca şi dansatorii. În anul 1980 la FestivalulInternaţional de folclor de la Dijon din Franţa, am obţinut locul I, iar în anul 1990 la Middlesbrough, Anglia am obţinut locul II, din 22 de ţări participante.
Rep.: Ce înseamnă ,,Gabmusic”?
Nelu Gabor.”: Este numele firmei pe care o am. Ea reprezintă în linii mari muzică precum şi serviciile care aparţin de evenimente, nunţi, botezuri, cununii, sonorizări, aranjamente florare şi multe altele. Sediul acestei firme este restaurantul „La Fiesta”.
Rep.: Cui doriţi să-i aduceţi mulţumiri pentru cariera muzicală de excepţie?
Nelu Gabor: În primului rând părinţilor mei care m-au crescut într-o cultură muzicală, familiei mele pentru că mă înţelege, că viaţa de artist e foarte grea. De asemenea şi colegilor mei cu care am cântat de-a lungul carierei mele.
Rep.: Aţi cântat o viaţă întreagă alături de Nelu Gabor, cum îl descrieţi ca instrumentist?
Szolosi Ernestin, muzician instrumentist: Despre Nelu Gabor se pot spune foarte multe. E un om deosebit, e un artist de mare valoare. Am cântat împreună peste 30 de ani. Are o cultură foarte dezvoltată în domeniu muzicii, al folclorului. Am participat cu Nelu Gabor ca şi dirijor şi instrumentist în foarte multe ţări. Nu aveam emoţii când cântam împreună pentru că ştiam că este un foarte bun cunoscător de folclor din toate zonele ţării.
Rep.: Aţi fost în multe turnee cu Nelu Gabor, ce puteţi să ne spuneţi despre măiestria lui artistică?
Nelu Mihăşan, maestru coregraf al ansamblului de dansuri populare ,,Mugurelul”: Maestrul Nelu Gabor e o valoare de neegalat, e unic în folclorul Câmpiei Transilvane. La un festival de dansuri populare toate ansamblurile au fost acompaniate de orchestra de muzică populară a Radioteleviziunii Române. Când a ajuns pe scenă ansamblul de dansuri populare ,,Mugurelul”, a fost chemat să-i acompanieze Nelu Gabor împreună cu orchestra sa. E de ştiut că muzica de pe Câmpia Transilvană e enorm de grea din punct de vedere interpretativ.