Continuăm seria interviurilor marca Ziarul 21. În această săptămână am purtat discuții cu directorul Companiei de Apă Arieș, Bogdan Bobic, despre ce înseamnă modernizarea infrastructurii de apă și canalizare, despre disconfortul creat populației din zonă, despre relaționarea cu constructorii și despre multe alte detalii referitoare la activitatea CAA în anul pandemiei, 2020, un an, după spusele domnului director, cel mai bun din istoria CAA.
Rep.: Bună ziua domnule director. Un an minunat să aveți! Să ne spuneți cum a fost 2020 pentru d-voastră?
Bogdan Bobic: Să dea Domnul să avem un an mai bun cu toții, mai bun decât anul trecut și sperăm să scăpăm de această pandemie care ne-a complicat viețile.
Pentru noi perioada respectivă, cel puțin d.p.d.v. al lucrărilor, a fost o perioadă mai facilă. Trafic nu prea a fost, oamenii au stat mai mult în casă deci a fost o perioadă propice pentru efectuarea lucrărilor. Sincer, șantierele nu s-au oprit în niciun moment și până la urmă, noi ca și sector al infrastructurii de apă și apă uzată, nu ne-am oprit din a efecuta lucrări și nu am fost afectați de această pandemie. Am vorbit și cu proprietari ai firmelor de construcții care se declarau încântați de măsurile luate, la vremea respectivă, de către Florin Cîțu, actualul premier al României privind facilitățile fiscale pentru plata taxelor și impozitelor care a însemnat un imput de cashflow pozitiv pentru ei care i-a ajutat mult. Anul 2020 nu a fost un an rău pentru noi. Chiar dacă a fost această pandemie, poate că nu am reușit să ne întâlnim unii cu alții, nu am putut să mergem în concedii, dar d.p.d.v. al lucrărilor și a activității CAA, nu am fost afectați. În perioada incipientă am luat niște măsuri, neștiind cum se vor desfășura lucrurile, în activitatea curentă nu am avut deloc sincope. Am început să căutăm și să găsim soluții, în caz de forță majoră, să nu periclităm distribuția apei potabile. Pentru noi a fost cel mai bun an din istoria CAA, inclusiv producția de apă și apa vândută, canalizarea, a fost într-un progres, într-o creștere, chiar dacă nu foarte mare, dar a fost un an pozitiv și din punctul acesta de vedere. Cred că trebuie să rămânem pozitivi, deși este o alergie la acest cuvânt. Am avut și noi o serie de colegi care au avut Covid-19, inclusiv eu am avut, dar am trecut peste această perioadă și ne-am continuat activitatea fără nici un fel de sincopă. Proiectele europene merg înainte, proiectul nostru major de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată a avansat. La fel, proiectele primăriilor din zonă, Turda, Câmpia Turzii și din jurul acestora, sunt în desfășurare. A fost și rămâne o mare provocare să ne corelăm. Noi nu suntem cei mai apreciați pentru că după lucrările CAA starea drumurilor nu este cea mai fericită, de aceea încercăm să ne corelăm cu primăriile încât, imediat ce terminăm noi cu lucrările, dânșii să poată interveni. În principiu am reușit să facem acest lucru, atât în Turda cât și în Câmpia Turzii. În municipiul Turda am început mai repede pentru că proiectele europene au început mai repede atât cu străzile din cartierul Băi unde, sincer, ne-am corelat foarte bine, mai sunt vreo trei, patru străzi, unde mai avem lucrări minore, ulterior putând să fie finalizate lucrările de asfaltare. Provocare mare va fi cu strada Castanilor strada ce duce la Salină și e mai dificilă. Acum ne corelăm și cu proiectele pe Mobilitate Urbană. Avem și o problemă pe strada Clujului, undeva de la Matei Corvin până la Sun Garden avem pregătite niște lucrări la infrastructura de canalizare și o să fie puțin mai dificil, spre exemplu, nu am primit aviz de la Poliția Rutieră. Practic nu ai voie să intervii în perioada aceasta, până în 15 martie, având în vedere că e perioada de iarnă și ar putea cauza probleme chiar dacă este o zonă destul de largă, două benzi destul de generoase, în unele zone chiar trei benzi, motiv pentru care generăm noi anumite întârzieri. Nu vom putea interveni pe PMU că noi nu putem finaliza lucrările. La fel aici pe centru, între Piața 1 Decembrie și str. Andrei Șaguna. Aceleași probleme le avem și în Câmpia Turzii unde, din păcate, nu avem un progres mai rapid. Avem și antreprenori mai buni și mai puțin buni dar aceștia sunt, cu aceștia defilăm. Până la urmă, rolul nostru este să trecem peste probleme și să ducem contractele la bun sfârșit. În principiu, pe cele 3 contracte pe urban, avem un stadiu fizic între 40% și 60%. Punctual, pe contractul din Câmpia Turzii pe lucrările ce presupun săpătură suntem peste 50% dar nu au avansat lucrările de relining, acele lucrări care vor fi făcute pe colectorul principal. În Turda, pe cele 6 contracte, se lucrează pe patru sau cinci străzi pe relining, pentru că relining-ul îți permite să lucrezi indiferent de vremea de afară. Sunt provocări și sperăm să trecem și să reușim să le finalizăm. Cele mai grele contracte sunt cele de pe Turda și Câmpia Turzii dar așa am și hotărât să începem cu ele și sper că, în proporție de 80-90% să le putem finaliza în acest an și practic, anul viitor să putem închide cele trei contracte. Valoarea contractului nostru de finanțare este de 670 milioane lei și ne propunem ca anul acesta să decontăm 200 de milioane lei. Este o presiune a decontărilor pe care ar trebui să le facem și ulterior să se facă către Comisia Europeană. Chiar în luna decembrie, cei de la AM POIM să facem cererile de rambursare până în 4 decembrie astfel să apuce și ei să meargă mai departe la Comisie. Împreună cu consultații și constructorii încercăm să ducem lucrurile înainte. O mare provocare rămân cele două contracte de aducțiuni de apă din zona rurală. Am o mare supărare cu contractul de lucrări nr. 1, aferent zonei Turda-Ciurila-Ploscoș, unde deși contractul e semnat de peste un an de zile, nici în momentul de față nu este finalizată proiectarea. Săptămâna viitoare plănuiesc să am o întâlnire cu constructorul și primarii din zonă să vedem unde ne aflăm, să facem un stadiu al lucrărilor. Am vorbit cu domnul arhitect şef, cu Claudiu Sălanţă, ca să ne ajute în vederea emiterii autorizaţiei de construire şi sperăm ca undeva în martie să ne apucăm de aceste aducţiuni care sunt foarte importante având în vedere că vor duce apa în zone unde în momentul de faţă, nu există. Indiferent că vorbim de Petreşti, Ploscoş sau unde există, cum ar fi în Aiton, dar unde sunt diverse probleme. La fel în Tureni, unde nu sunt suficiente şi nu e acoperit întreg arealul. Acolo e marea provocare, iar în ceea ce priveşte contractul lucrării numărul 2, tot aşa, aducţiuni de apă aferente sistemului Câmpia Turzii, am repetat procedura de atribuire pentru că prima oară nu am reuşit să atribuim contractul deoarece toate ofertele au fost neconforme. Chiar am fost nevoiţi să facem nişte actualizări ale valorilor, deci practic contractul cred că iniţial era evaluat la 58 de milioane de lei şi acum este undeva la 72 pentru că a fost acea ordonanţă cu majorarea salariilor în sectorul de construcţii.
Avem două oferte, în principiu ne propunem ca până la sfârşitul lunii martie să semnăm contractul de lucrări, iar încercăm să împărţim şi acolo proiectarea în etape, astfel încât să putem să accelerăm şi să începem să executăm lucrările unde se poate. La fel, am reuşit să începem lucrările în primele licitaţii atribuite la rural, contractul CL 11 care reprezintă lucrări în comuna Viişoara, respectiv în comuna Luna. Evoluează foarte bine, am ajuns ultima dată la 50% stadiu fizic, deşi practic contractul este semnat de 4-5 luni. Acum într-adevăr, sunt lucrări mult mai uşoare, decât la zona urbană, dar şi acolo ne lovim în momentul de faţă de câteva provocări: o dată lucrările din comuna Luna care sunt pe marginea DN-ului, unde va fi o situaţie destul de dificilă mai ales că e şi un taluz, diferenţe mari de nivel, o să vedem săpătură manuală, foraj dirijat, trebuie să găsim soluţii. Pe de altă parte, probabil aţi văzut, a fost o decizie anul trecut în ceea ce priveşte branşamentele noi de curent, respectiv gaz, şi nu există o procedură clară, iar toate staţiile de pompare, hidrofoarele unde avem nevoie de branşamente de curent. Chiar ieri am discutat cu conducerea de la Electrica că nu există o procedură clară şi sincer îmi e tare frică ca lucrurile să nu se tergiverseze, în sensul în care noi aveam pe proiect sume alocate pentru aceste branşamente. Acum, probabil va trebui să renunţăm la sumele respective, să le execute Electrica dar o să ajungă la povestea că probabil nu au sursă de finanţare. Sper să nu devină o problemă majoră acest aspect.
Am reuşit să atribuim şi avem un contract CL 9-10, care reprezintă lucrări în comuna Mihai Viteazu, în Călăraşi şi în Sănduleşti. Am început lucrările în fiecare dintre aceste comune şi sperăm să evolueze bine. Avem şi acolo provocări, una dintre cele mai mari fiind străzile care s-au asfaltat. La momentul la care am proiectat era un drum de ţară asfaltat şi acum e destul de dificil. Domnul primar din Luna se plângea de modalitatea de refacere, dar în principiu toate tasările o să fie rezolvate, e şi dificil acum fiind perioadă de iarnă. Încă o dată, îi rugăm pe cetăţeni să dea dovadă şi dânşii de înţelegere în măsura în care se poate. Suntem şi noi conştienţi că este o situaţie neplăcută şi nu-ţi convine să umbli prin noroi sau în condiţii grele, dar lucrurile sperăm să meargă într-o direcţie pozitivă. Contractul CL 8 care prevede lucrări în interiorul localităţilor, Tureni, Petreşti, Ciurila, Aiton şi Ploscoş, sperăm să-l atribuim undeva până la jumătatea lunii februarie fiind pe FIDIC roşu, putem începe imediat lucrările, adică prin primăvară ar trebui să le putem da drumul. Sunt multe provocări, am reuşit să atribuim alte contracte de furnizare pe care am cumpărat diverse echipamente. Avem şi acolo un contract de furnizare pe care trebuie să-l reluăm, pentru că la fel, am avut licitaţie, ofertele au fost neconforme, dar în principiu, lucrurile evoluează bine, până la sfârşitul anului vreau să fie semnate toate contractele de lucrări, respectiv furnizări, şi încet, încet să le ducem la sfârşit. Astfel încât, am o chestie pe care pot să v-o spun oarecum aşa în premieră, chiar ieri am avut o şedinţă cu consultantul pe care-l avem la Management de Proiect şi suntem în colaborare directă cu toate primăriile şi vrem să facem o aplicaţie nouă de finanţare, prin care să achiziţionăm anumite echipamente care sunt necesare activităţii noastre curente, dar şi să prindem toate acele investiţii care nu s-au putut realiza prin primul proiect POIM, respectiv sperăm în cazul în care vom face aplicaţia pe PNRL, acolo există încă o negociere între Comisia Europeană şi Ministerul Fondurilor Europene de la noi, sperăm să putem introduce canalizarea şi în acele UAT-uri unde erau sau sunt sub 2 mii de locuitori echivalenţi. M-a vizitat domnul primar din Aiton, o localitate care se dezvoltă, chiar are un cartier nou care e deja în implementare, o să aibă o licitaţie în perioada următoare. Mai are un aspect foarte important, sunt peste 200 de case care sunt construite şi locuite de cetăţeni care au buletinul de Cluj, iar ei locuiesc în Aiton. Aici o să avem o provocare, cum o să demonstrăm Comisiei Europene că de fapt, se pot contabiliza ca locuitori echivalenţi ai UAT Aiton. Acum, Comisia are o abordare de genul: România şi-a asumat anumite aspecte în momentul în care a aderat. Una dintre ele presupune ca în toate localităţile care au peste 2 mii de locuitori echivalent să reuşim să facem canalizare, respectiv apă potabilă. În acelaşi timp, avem discuţii, mai avem 2 UAT-uri: Moldoveneşti şi Iara. Chiar săptămâna trecută am vorbit cu ambii primari din cele două comune, ambii vor să facă acest demers chiar dacă e neplăcut politic. Ne vor predea nouă operarea, neplăcut în sensul în care urmează apoi o anumită tarifare, dar pe de altă parte dânşii sunt conştienţi că nu pot să ofere un serviciu bun şi nu au cu cine să-și opereze sistemul dezvoltat. Discutăm la concret ce alte investiţii mai sunt necesare.
Astfel încât, sperăm că la sfârşitul lunii februarie să avem definitivată o listă de noi investiţii pe care noi vrem să le demarăm şi în cursul acestui an să lucrăm la cererea de finanţare, fie că va fi pe POIM, fie că va fi PNRR. Un aspect care iarăşi, cred că e demn de menţionat, sperăm ca undeva până în luna martie-aprilie, să reuşim să atribuim contractul CL 12 aferent lucrărilor din comuna Triteni pentru că ştiu că şi acolo e o provocare majoră în ceea ce priveşte atât apa potabilă, cât şi canalizarea, care, la fel, vine în corelare cu cele 2 care va presupune aducţiunile până în UAT-ul Triteni.
Rep.: Mult aţi povestit. Voiam să menţionez şi să spun, să fie foarte clar pentru cititorii şi urmăritorii noştri, dumneavoastră sunteţi într-o poziţie foarte grea pentru că aşa cum aţi spus, aveţi lucrări peste tot, în toate UAT-urile din zonă şi bineînţeles că există disconfort. Dar, vreau să vă spun un lucru, domnul primar Lojigan de la Câmpia Turzii la un moment dat trimisese către presa locală nişte poze cu nişte conducte vechi de peste 50-60 de ani şi într-adevăr, conductele respective trebuiau schimbate. Şi dacă noi tot am aderat la Uniunea Europeană şi tot suntem acolo şi sunt bani şi toate cele, normal că există un disconfort, dar acest disconfort, de un an, doi, trei poate patru, dar timp de 20, 30, 40 de ani suntem la nivel european, oarecum.
Bogdan Bobic: Chiar asta e marea provocare, să facem lucrările de un nivel calitativ care să le permită o exploatare îndelungată fără alte intervenţii ulterioare, pentru că într-adevăr, pot să vă trimit şi eu astfel de poze dar evit să o fac, inclusiv sunt zone în care mergem pe acelaşi aplasament cu conductele vechi şi le scoatem pe cele vechi şi punem altele noi şi efectiv vezi starea lor. Dar în principiu, odată ce finalizăm acest proiect, infrastructura în Turda şi în Câmpia Turzii o să fie la cote ridicate. Noi, ca şi operator, am început lucrările majore efectiv după 2007, când a fost primul proiect, şi s-au finalizat în 2015-2016. Marele avantaj e că acum avem sau vom avea reţele, aducţiuni extrem de noi şi chiar aveam noi discuţia asta că ziceam amândoi că eu beau apă doar de la robinet şi am toată încrederea şi n-am cea mai mică temere. Într-adevăr, sunt provocări, sunt greutăţi dar le ducem.
Rep.: Totuşi este bine pentru noi ca şi ţară că am început mai târziu toate cele.
Bogdan Bobic: Mă abţin, nu ştiu ce să zic.
Rep.: Dacă este să ne referim strict la partea în care dumneavoastră spuneați de partea asta cu apa potabilă şi canalizare.
Bogdan Bobic: Cu apa potabilă, uite, îţi dau un exemplu: am fost într-o vizită acum 2 ani la un operator de apă din Scoţia şi ne dădea exemple şi acum au ţevi de fontă din 1900 care încă sunt funcţionale şi îmi dădea un exemplu interesant că ţeava din 1900 e mai bună decât cea din 1950 pentru că în 1950 în turnătoriile de fontă nu prea mai fuseseră personal, după război. Dar sunt conducte care sunt foarte vechi şi acum chiar dacă, de exemplu, ţeava de fontă e cea mai bună pe care poţi să o foloseşti în infrastructura de apă, şi cea mai scumpă de altfel. Hai să fim realişti, în 100 de ani se corodează, apar probleme, e şi procesul, apa curge continuu, sunt avantaje şi dezavantaje, dar 100% puteţi fi convinşi că din punct de vedere calitativ, suntem foarte sus şi o să fim şi mai sus.
Rep.: Vorbeaţi, domnule director, despre antreprenori, despre cei care efectuează lucrări în diferite UAT-uri, respectiv la Turda şi Câmpia Turzii. Care este relaţionarea dumneavoastră cu ei şi dacă este greu să găsiţi un antreprenor bun, o firmă sau un grup de firme care să-şi facă treaba foarte bine? Din punctul meu de vedere aici este deficitară. Şi nu mă refer strict la relaţionarea Companiei de Apă cu antreprenori, ci şi la relaţiile dintre primăriile din zonă şi antreprenori referitor la asfaltări şi alte lucrări.
Bogdan Bobic: Eu zic că din punctul meu de vedere, cea mai mare provocare pentru noi ca şi ţară o să fie, nu să găsim bani ca să facem investiţiile care sunt atât de necesare indiferent că vorbim de infrastructură, rutieră, apă, canal, feroviar etc, ci marea provocare este cu cine? Cum şi cu cine… Unul dintre antreprenorii dintr-o construcţie, are 70 de ani de experienţă. Teoretic nu poţi să găseşti o firmă mai bună în România să-ţi facă astfel de lucrări. Ca şi experienţă şi capacitate, teoretic e cea mai puternică companie care ar putea să facă astfel de lucrări. Din păcate, în momentul de faţă, colaborarea cu dânşii e foarte dificilă şi sunt multe supărări şi nemulţumiri la mijloc, dar cum ţi-am zis, trebuie să mergem înainte. La fel, vin la licitaţie, nu ai ce să le bagi de vină, îndeplinesc toate condiţiile, plus că din păcate, avem un deficit major de firme de contrucţii şi de firme capabile, să aibă capacitatea să ducă astfel de contracte dificile şi majore, indiferent de tipul de infrastructură. Uite, mă bucur că văd la infrastrucura rutieră pe cel mai bun, Dorel Umbrărescu. E un constructor român, îşi face treaba, e de apreciat. Avem şi situaţii cu constructori mai puţin buni, ce să zic, mergem înainte, nu există o formulă perfectă. Sincer mă bucur, avem un supervizor care face dirigenţia foarte bine, care ne ajută zi de zi. Sunt multe probleme inerente, de exemplu acum într-o construcţie şi-au adus 50-60 de vietnamezi şi srilankezi care lucrează teoretic pe contractele noastre. Repet, săptămâna viitoare o să vină domnul director de la Hidroconstrucţia în zonă, să discutăm, să încercăm să deblocăm. Adică eu sunt primul care mă duc şi spun că atâta timp cât dumneata nu lucrezi ceva care să-ţi genereze profit, eu îmi pun o problemă că atâta timp cât tu nu câştigi la un moment dat lucrurile o să evolueze neplăcut.
Rep.: Ştiţi probabil ce ar mai trebui precizat? Pentru ca şi cititorii noştri să înţeleagă că degeaba Compania de Apă vrea să facă, dacă există un antreprenor care câştigă licitaţia, ceea ce este foarte important, bănuiesc că este pe SEAP. Sunt licitaţii foarte mari şi în momentul în care se înscrie o firmă sau două, tu ca şi companie nu ai de unde să ştii, sau mă rog, dacă chiar ştii istoricul firmei, dacă îndeplinesc toate condiţiile.
Bogdan Bobic: Să zicem că tu îi dai afară de la licitaţie, vin, te contestă şi trebuie să le dai contractul. Uite, din punctul acesta de vedere, chiar mă mândresc că nu am pierdut nicio contestaţie şi lucrurile, că am avut proceduri întârziate din motive de genul acesta, lucrurile au decurs bine. Exemplu de antreprenori locali contractul CL 11, undeva în 5-6 luni a reuşit o firmă locală să ajungă la 50% stadiu fizic, deci e de apreciat. Dar repet, punând în balanţă, sunt lucruri şi mai uşoare fiind la rural şi materialele mai facil de lucrat cu ele ş.a. Dar am văzut că se poate dacă se vrea, se poate şi nu ştiu, cred că e nevoie de implicare, de înţelegere. Sunt probleme majore la constructorii mari, din punctul meu de vedere şi de cash flow şi de capacitatea umană. Şi capacitatea umană nu mă refer la cei 50 de vietnamezi cu care teoretic ar trebui să muţi munţii din loc, dar e necesar şi un personal care să-i coordoneze.
Rep.: Apropo de antreprenori, tot aici insist, nu puteţi să-i trageţi la răspundere pentru neîndeplinirea obiectivelor propuse de comun acord? Poţi să-i penalizezi?
Bogdan Bobic: Da, poţi să-i penalizezi. Sunt clauze contractuale destul de clare. În principiu, penalităţile decurg, nu ştiu, la contractele de proiectare plus execuţie. Ai un termen clar până la care trebuie să finalizezi proiectarea. Moment de la care eu pot să încep să-ţi dau penalităţi. Sunt penalităţi că nu ne trimiţi graficul, penalităţi în ceea ce priveşte execuţia. Graficul îţi permite, că şi chestia asta, tot timpul a fost domnule să postăm. Pe de altă parte, constructorul la fel, are dreptul să facă revendicări. De exemplu, din cauza COVID nu mi-a venit ţeava, iar pentru chestia asta solicit prelungire de timp. În momentul în care tu intri într-o chestie conflictuală cu el. Ne ducem în direcţia, vă spun sincer că la CL 1, dacă lucrurile nu o să se mişte repede în primăvara asta, chiar vom merge către rezilierea constractului, dar atunci va trebui să ne asumăm faptul că în momentul în care-l reziliem, trebuie să reluăm toată povestea, trebuie să majorăm valoarea lui de la 84 de milioane la 95 de milioane. Trebuie să avem noroc de un constructor bun că poate îţi vine unul mai rău. Repet, asta e marea provocare şi între timp, te chinui cu activitate curentă, cu probleme cu Minister, cu chestii de decontare, cu controale, cu autoritate de audit, cu ANAP, cu modificările legislative care se întâmplă constant şi continuu şi uneori nu-s chiar aşa pozitive, adică te obişnuieşti cu o anumită legislaţie în achiziţii publice, se modifică.
Rep.: Domnule director, doriţi să lansaţi un mesaj către cetăţenii UAT-urilor care fac parte din Compania de Apă Arieș.
Bogdan Bobic: Solicit răbdare şi înţelegere şi să asigur toţi abonaţii şi cetăţenii noştri şi cei care nu sunt abonaţii noştri că încercăm să facem lucrurile cât mai bine, cât mai repede, cu cât mai puţin deranj astfel încât să nu creem disconfort. Sperăm să terminăm cât mai repede şi să nu se tergiverseze şi să nu creeze probleme. Totodată vreau să-i asigur că beau una dintre cele mai bune ape potabile din ţară, incomparabil cu oraşe mult mai mari şi sunt dispus să facem ce teste vreţi voi în acest sens. Cred că doar împreună putem dezvolta întreg arealul nostru, pentru că vorbim de Turda şi de toată zona care ne înconjoară în această vale a Arieşului. Sunt foarte multe proiecte în desfăşurare, sunt de apreciat domnii primari care au reuşit să aducă sume enorme în zonă şi la fel, trebuie răbdare, înţelegere şi implicare. Fiecare dintre noi putem pune o mică cărămidă astfel încât întreaga noastră zonă să arate mai bine, să fie atractivă şi să trăim mai bine.
Rep.: Vă mulţumim foarte mult, vă dorim să aveţi spor, succes şi răbdare cu antreprenorii.
Bogdan Bobic: Mulţumesc! Doamne-ajută!
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
