Alexandru Râșteiu este unul dintre motivele pentru care o să călătoresc cu terenul. Are o pasiune aparte în ceea ce privește trenurile, locomotivele, infrastructura CFR. Este foarte optimist prea optimist aș spune, si vorbește la superlativ despre CFR. Provine dintr-o familie de CFR-iști, și la 3 ani a avut primul contact cu acest domeniu. Probabil va ajunge șef de stație la Câmpia Turzii, pentru că are mult potențial și este foarte „grijuliu” cu ceea ce deține în acest moment stația Câmpia Turzii. Multe lucruri frumoase ne-a spus în acest interviu și de aceea vă lăsăm să lecturați
AS: Ce reprezintă CFR pentru tine?
Alexandru Râșteiu: Pentru mine Căile Ferate Române reprezintă, în primul rând, un mijloc sigur de transport dar si o mare pasiune, care in timp a devenit o moștenire din familie. De asemenea gara constituie un loc drag, în care mă relaxez fotografiind diverse locomotive și vagoane, și unde găsesc mereu oameni prietenoși care sunt gata oricând să își împărtășească experiențele profesionale.
AS: Ce ar trebui schimbat la gara din Câmpia Turzii?
A.R: În primul rând ar trebui reabilitată și modernizată cladirea stației oferind conditii optime călătorilor, dar și mai bune condiții de muncă angjațiilor. Se poate urma exemplul stațiilor din Târgu Mures, Bistrița sau Zalău. Totodata trebuie modernizate peroanele, liniile de cale ferata și instalațiile aferente acestora.
AS: Câți angajați are stația CFR și care sunt responsabilitățile lor?
A.R: Stația CFR este subordonată Regionalei de Căi Ferate Cluj. În cadrul stației își desfășoară activitatea 3 companii feroviare: CFR Infrastructură, CFR Călători și CFR Marfa. În ceea ce privește infrastructura, gara este condusa de către domnul Pantea Gabriel. Biroul de mișcare monitorizează și asigură în permanență ca circulația trenurilor să se desfășoare în condiții normale. Districtul linii și poduri se ocupă de întreținerea și reparația căii ferate. Districtul SCB asigură întreținerea și funcționarea aparatelor de cale (macaze) și a instalațiilor luminoase și sonore (semnale și bariere). Stația de energoalimentare asigură alimentarea cu energie electrică a liniei de contact pentru locomotivele electrice. CFR Calatori asigură procurarea legitimațiilor de călătorie, abonamentelor și informații cu privire la mersul trenurilor de călători. CFR Marfa asigură compunerea și descompunerea trenurilor de marfă, manevrarea acestora în stație și pe liniile industriale dar și revizia tehnică a vagoanelor de marfă pentru ca circulația lor să se facă în condiții de siguranță.
În cadrul stației CFR Câmpia Turzii lucrează un număr de 70 de persoane.
AS: De ce timpul de așteptare la barieră este mare?
A.R: Bariera, dotata cu semnale luminoase și acustice se închide automat atunci când un tren se afla la o distanță de 2 km fața de aceasta. În cazul trenurilor de călători timpul de așteptare este mai scurt, față de un tren de marfă care circulă cu o viteză mai mică iar timpul de așteptare se prelungește.
AS: Când s-a investit ultima dată, în stația de la Câmpia Turzii?
A.R: Ultima renovare a avut loc în anul 2009, când a fost renovata fațada exterioară a clădirii stației.
De a lungul timpului stația a beneficiat de o serie de modernizări: În perioada 1951-1955 instalaţiile cu chei fără bloc şi semnalele de tip Banovici au fost înlocuite cu instalaţiile de tip SBW. În perioadă 1873-1962 circulaţia pe linia s-a făcut pe cale liberă, folosindu-se instalaţii telegrafice bazate pe codul Morse. Pentru siguranţă sporită a circulaţiei feroviare, staţia a fost echipată, în anul 1962, cu instalaţii de bloc automat electrodinamic şi cu aparatură de telecomunicaţii. În anul 1979, staţia a fost dotată cu două blocuri de linie automate. În anul 1980, numărul de linii a fost extins cu înca 3 linii, ajungându-se la 12 linii pentru circulaţie, remizare şi încărcare-descărcare. La trecerile la nivel cu calea ferată au fost amplasate bariere noi, automate. Pentru buna desfăşurare a activităţii de marfă, în perioada 1965-1977 staţia era dotată cu automacarale şi autovehicule corespunzătoare activităţii de încărcare şi descărcare inclusiv a containrelelor, activitate care în anul 1975 a fost mutată în staţia Turda. În anul 1970 activitatea de primire şi predare a mărfurilor sub formă de coletării a fost mutată în staţia Turda şi unităţilor de transport auto. Momentul de glorie al staţiei a fost atins la data de 25 mai 1984 când a sosit primul tren de la Teiuş având la tracţiune o locomotivă electrică. Tronsonul Războieni-Câmpia Turzii a fost electrificat pe ambele fire după un proiect realizat de IPCF (Institutul de Proiectări Căi Ferate) Bucureşti, lucrarea fiind executată de ISAF Bucureşti în colaborare cu specialişti din Regionala Cluj şi Braşov.
AS: Am vorbit de pasiunea ta, însă nu am vorbit de tine. Cine ești, Alex?
A.R: Mă numesc Alexandru Râșteiu, am 30 de ani iar de profesie sunt inginer. Provin dintr-o familie de foști cfr-iști, bunicul meu a fost impiegat de mișcare și șef al stației CFR Cămpia Turzii. De asemenea tatăl meu a fost mecanic de locomotivă peste 30 de ani. La vârsta de 3 ani m-am urcat prima data într-o locomotivă electrică, iar de atunci a început pasiunea și dragostea pentru calea ferată.
AS: De când ai început să fotografiezi locomotive?
A.R: Am începul fotografierea locomotivelor în anul 2004. Colecția mea cuprinde peste 2000 de locomotive și automotoare, pe care pe care le-am realizat in diverse depouri din țară cum ar fi: Bucuresti, Brașov, Timișoara, Simeria, Oradea, Cluj Napoca, Dej, Iași și altele.
AS: De ce am alege trenul ca mijloc de transport?
A.R: Avantajele optării pentru CFR Călători ar fi că există legaturi directe cu marile orașe din țară dar și legături internaționale, condițiile de călătorie sunt superioare în ceea ce priveste spatiul și confortul. De asemenea trenul este avantajos ca pret, oferind diverse reduceri și pachete promoționale pentru călătorie.
AS: Există posibili investitori?
A.R: Da! Începand cu data de 01.01.2019 operatorul privat Interregional din Cluj Napoca a cumparat 2 hale în incinta combinatului Industria Sârmei, pe care le va moderniza pentru reparații de locomotive și automotoare. Linia industrială a fost reparată, mai mulți investitori din incinta combinatului anuntandu-și intenția de a folosi calea ferata pentru transportul produselor fabricate.
AS: Care este pe scurt istoria statiei CFR Campia Turzii?
La data de 14 august 1873 a avut loc inaugurarea căii ferate Cluj Napoca-Războieni în lungime de 69 km cu o întârziere de 10 luni, astfel a sosit primul tren la Câmpia Turzii neavând legătură feroviară cu Turda.
Calea ferată Cluj Napoca-Războieni a fost construită de Societatea Căilor Ferate Ungare de Est cu capital privat multinaţional în perioada 1870-1873. Face parte integrantă a diagonalei de sud-est Oradea-Teiuş-Braşov. Reţeaua de căi ferate transilvănene era descrisă astfel: „De la Câmpia Turzii la Războieni, adică linia ferată Cluj Napoca-Braşov, trenul traversează Valea Arieşului lăsând în urmă Cheile Turzii, Munţii de la Rimetea şi Muntele Mare”.
La darea în exploatare (14 august 1873), staţia avea 5 linii de circulaţie, având o lungime de 450 m. La mijlocul anilor 1930, s-au mai construit 4 linii astfel că numărul lor ajungea la 9, având o lungime de 698 m.
La 14 august 1873 staţia a fost pusă in funcţie având clădire de călători, birou de mişcare şi cabine de acari amplasate la extremităţi. Nu se cunoaşte anii când staţia a fost dotată cu instalaţii de asigurare a macazelor cu chei şi semnale de tip Banovici.
Primele trenuri care au oprit la Câmpia Turzii au avut doar două-trei vagoane în componenţă şi au circulat cu o viteză de la 25 kilometri pe oră până la 65 de km pe oră. Primele locomotive care au oprit în gara Câmpia Turzii au fost construite la Budapesta, ulterior au intrat în circulaţie şi locomotivele construite la Arad.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
