La Câmpia Turzii încep lucrările de reabilitare a gării. Aflată de mai mulți ani într-o stare deplorabilă, gara din Câmpia Turzii intră în sfârșit în reabilitare.
În urmă cu trei ani, Dorin Lojigan anunța faptul că primaria a eliberat certificatul de urbanism încă din 2017, însă atunci, banii pentru reabilitarea gării din Câmpia Turzii s-au direcționat către gara din Bistrița.
În 2023 lucrurile intră pe un făgaș normal iar gara di Câmpia Turzii a intrat în reabilitare. Valoarea lucrării este de peste 3.400,000 lei.
„Am făcut tot ce am putut administrativ ca gara din Câmpia Turzii să fie reabilitată. Au fost demersuri nenumărate între instituții care au început acum 7 ani. În 2017 am reușit să eliberăm certificatul de urbanism însă atunci, banii pentru reabilitarea gării din Câmpia Turzii s-au redirecționat către gara din Bistrița. Iar acum în sfârșit gara va suferi prima reabilitare din ultimii 40 de ani. Reabilitarea gării din Câmpia Turzii vine ca o completare la lucrările ample ce s-au făcut în ultimii ani la Câmpia Turzii. Anul trecut am terminat de reabilitat strada Gării care acum este o stradă modernă, cu piste de biciclete, cu stație de bike-sharing. Din păcate lucrurile nu se mișcă atât de repede cum ne dorim dar se mișcă. Majoritatea lucrărilor sunt pe ultima sută de metri în oraș iar disconfortul din ultimii ani dispare cu fiecare lucrare terminată. Vreau pe această cale să mulțumesc cetățenior din oraș pentru răbdarea de care au dat dovadă și că au înțeles că fără acest disconfort nu se pot schimba lucrurile”, a declarat Dorin Lojigan pentru Ziarul 21.
Scurt istoric al gării din Câmpia Turzii:
La data de 14 august 1873 a avut loc inaugurarea căii ferate Cluj Napoca-Războieni, în lungime de 69 km cu o întârziere de 10 luni, astfel a sosit primul tren la Câmpia Turzii neavând legătură feroviară cu Turda.
Calea ferată Cluj Napoca-Războieni a fost construită de Societatea Căilor Ferate Ungare de Est cu capital privat multinaţional, în perioada 1870-1873. Face parte integrantă a diagonalei de sud-est Oradea-Teiuş-Braşov.
Reţeaua de căi ferate transilvănene era descrisă astfel: „De la Câmpia Turzii la Războieni, adică linia ferată Cluj Napoca-Braşov, trenul traversează Valea Arieşului lăsând în urmă Cheile Turzii, Munţii de la Rimetea şi Muntele Mare”. La darea în exploatare (14 august 1873), staţia avea 5 linii de circulaţie, având o lungime de 450 m. La mijlocul anilor 1930, s-au mai construit 4 linii astfel că numărul lor ajungea la 9, având o lungime de 698 m. La 14 august 1873 staţia a fost pusă în funcţie având clădire de călători, birou de mişcare şi cabine de acari amplasate la extremităţi. Nu se cunosc anii când staţia a fost dotată cu instalaţii de asigurare a macazelor cu chei şi semnale de tip Banovici.
Primele trenuri care au oprit la Câmpia Turzii au avut doar două-trei vagoane în componenţă şi au circulat cu o viteză de la 25 kilometri pe oră până la 65 de km pe oră. Primele locomotive care au oprit în gara Câmpia Turzii au fost construite la Budapesta, ulterior au intrat în circulaţie şi locomotivele construite la Arad.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
