Incendiul se manifestă la nivelul acoperișului pe o suprafață de aprox. 600 de metri pătrați. Interventia pompierilor este îngreunată de materialele din compozitia acoperișului (cantități foarte mari de vată minerală) care emit o radiatie termică foarte puternică. Se lucrează la decopertare și lichidare.
Au ajuns și forțele din urgență aparținând ISU Cluj, detașamentul Turda.
În acest moment forțele alocate sunt:
• Personal: 61 subofițeri și 5 ofițeri
• Tehnică: 6 ASAS, 2 Autoscări 42 m, 1 container multirisc, 2 SMURD B2, 1 Motopompă de mare capacitate, 1 microbus transport personal
Incendiul se manifestă la chilii, deocamdată sub tablă, fără flacără. Se așteaptă concentrarea mijloacelor la locul intervenției, pentru decopertarea acoperișului. Rapoartele operative se transmit cu dificultate, din cauza lipsei de semnal radio în zonă. Două mașini de stingere a incendiilor de la Turda se îndreaptă spre locul intervenției.
Cauza probabilă ar fi un scurt circuit la un panou electric.
La fața locului sunt prezenți pentru coordonarea intervenției, prefectul judetului Alba, Dănuț Hălălai, președintele Consiliului Județean Alba, Ion Dumitrel și prim-adjunctul ISU Alba, Ovidiu Costea.
Acțiunea este în dinamică, forțele alocate se suplimentează gradual, spun pompierii.
Pompierii au confirmat că incendiul se manifestă la acoperișul mănăstirii.
În zonă au mai fost trimise două autospeciale SMURD.
Incendiul se manifestă la chilie, au transmis reprezentanții ISU Alba.
Incendiul se manifestă la acoperișul chiliilor de la intrarea principală, pe o suprafață de aproximativ 400 mp. Nu sunt victime. Nu este flacară vizibilă, doar fum dens și negru.
Mănăstirea Râmeț este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania.
Ridicată în Munții Trascăului, pe lîngă râul Geoagiului (dacica Germisara) într-un loc numit de mocani „Valea Mănăstirii”, bisericuța cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puține taine.
Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crișul Alb în 1377. Acest element face din lăcaș unul dintre puținele biserici românești de piatră databile, poate, în secolul XIII.
Mănăstirea și biserica s-au aflat sub protecția lui Matei Corvin, a voievodului Radu Vodă cel Mare, ca și a lui Mihai Viteazu, care a refăcut-o.
Mănăstirea păstrează în registrul iconografic pictat in interiorul ei, una dintre imaginile rare ale episcopului unit al Blajului, Ioan Inocențiu Micu-Klein, ca protector al lăcașului de cult.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
