Miercuri, 1 iunie, cu ocazia Odovania praznicului Învierii Domnului, Înaltpreasfințitul părinte Andrei a fost prezent la biserica Învierea Domnului din Câmpia Turzii pentru a sluji sfânta liturghie.
Alături de preoții din oraș, în mijlocul credincioșilor a fost prezent la liturgie și prefectul județului Cluj, Irina Munteanu, precum și primarul municipiului Câmpia Turzii, Dorin Lojigan.
Astăzi săvârşim Odovania sărbătorii Învierii Domnului. Sărbătoarea Sfintelor Paşti durează 39 de zile, până în ziua de miercuri, a şasea săptămână după Paşti, când se săvârşeşte încheierea praznicului, în aceeaşi zi cu Înainteprăznuirea Înălţării la cer a Domnului. Odovania praznicului Învierii se săvârşeşte, ca şi alte slujbe de odovanie a marilor sărbători, cu adăugarea unor cântări din însăşi ziua praznicului care se încheie, pentru a întări în conştiinţa credincioşilor importanţa sărbătorii. Cu toate acestea, slujba din ziua Odovaniei Învierii nu repetă exact în totalitate slujba din ziua praznicului sau din Săptămâna Luminată.
Praznicul Învierii Domnului sau Sfintele Paşti este principala sărbătoare a creştinilor şi de aceea anul liturgic se desfăşoară în jurul acestui eveniment. Toate duminicile din an sunt dedicate Învierii şi depind de data schimbătoare a Paştilor. Prima săptămână după Paşti este numită Luminată în amintirea botezurilor care se săvârşeau în primul mileniu pentru cei care voiau să intre în Biserică (catehumenii sau cei chemaţi). De aceea, cântarea „Sfinte Dumnezeule” de la Liturghie atunci este schimbată cu cântarea de la botez: „Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat”.
Odovania praznicului Învierii vine să ne aducă aminte şi să sublinieze importanţa sărbătorii care tocmai se încheie. De aceea, în această zi se repetă unele cântări din prima zi a praznicului.
În Vechiul Testament se spunea despre durata sărbătorii corturilor astfel: „Şapte zile să aduceţi jertfă Domnului şi în ziua a opta va fi adunare sfântă; să aduceţi arderi de tot Domnului: aceasta este încheierea sărbătorii; nici o muncă să nu faceţi” (Levitic 23, 36). Biserica creştină a preluat această prăznuire îndelungată a celor mai importante sărbători şi astfel acestea se încheie, cu anumite excepţii, după opt zile de prăznuire. În secolul al 4-lea, Sfântul Împărat Constantin a decretat prăznuiri care durau opt zile, cu ocazia sfinţirii bazilicilor din Ierusalim şi din Tir.
Acest lucru a dus ulterior la prăznuirea în aceeaşi manieră a unor sărbători bisericeşti, dintre care primele au fost Paştile, Cincizecimea şi Teofania. Una dintre excepţiile de la regula celor opt zile de prăznuire o constituie şi praznicul Învierii, care durează până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, adică 39 de zile.
Până în secolul al 4-lea, praznicul Înălţării Domnului era sărbătorit odată cu Cincizecimea, însă pentru a sublinia importanţa Persoanei Dumnezeieşti a Sfântului Duh, după cel de-al doilea Sinod Ecumenic, Înălţarea Domnului a fost mutată cu zece zile mai devreme. În ziua Odovaniei praznicului Învierii se sărbătoreşte, de asemenea, Înainteprăznuirea Înălţării Domnului, precum şi Odovania Duminicii Vindecării orbului. Trebuie să menţionăm aici că fiecare duminică din perioada Cincizecimii are caracteristicile unui praznic.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
