Duminică, 4 noiembrie, de la ora 15:00 a avut loc, la Teatrul “Aureliu Manea” din Turda, cea de a XXXIII-a ediție a Festivalului “Joc Fecioresc din Transilvania”.
Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu Primăria Municipiului Turda şi Casa de Cultură Turda, au reuşit să organizeze acest frumos eveniment, cu o însemnătate patriotică deosebită. Sala teatrului a fost neîncăpătoare pentru spectatorii care au venit cu mic cu mare la acest eveniment. Au fost ansambluri folclorice din Cluj -Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Târgu Mureș, Ocna Mureș, Gilău, Cornești, Mihai Viteazu, Tureni, Mintiul Gherlii.
Gazdele spectacolului de la Turda au fost Amalia Chiper Iurian şi Grigore Sâmboan, care au întreținut atmosfera publicului entuziasmat de dansurile fecioreşti. Acest spectacol, ajuns la cea de a XXXIII-a aniversare, o manifestare cu o îndelungată tradiție s-a bucurat de prezența a peste 10 ansambluri folclorice, majoritatea din județul Cluj, Mureş şi Alba. .
Jocul fecioresc din România a fost înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO în anul 2015. În patrimoniul imaterial al umanității se mai află Doina, Călușul, tehnicile de fabricare a ceramicii de Horezu și Colindul de Ceată Bărbătească. Cel care a luptat ca Jocul Fecioresc din România să fie înscris în Patrimoniul Mondial UNESCO, este cercetătorul Zamfir Dejeu, prezent de asemenea la Turda. Domnia sa a adunat zeci de filmări, documente şi fotografii despre dansurile fecioreşti din Transilvania, pentru a se asigura că una dintre perlele dansurilor tradiţionale primeşte recunoaşterea internaţională meritată.
Transilvania se caracterizează prin preponderența dansurilor de perechi şi a celor fecioreşti, acestea din urmă fiind executate în ceată: ceata feciorilor, ceata căluşărilor sau chiar ceata mascaților. De asemenea, în Transilvania aceste jocuri sunt jucate de feciori, de tineri căsătoriți dar şi de bătrâni. În toate aceste jocuri dansatorii nu sunt prinşi unul de celălalt, lipsa legăturii directe între jucători, dă posibitatea ca jucătorii să acționeze mult mai bine, independent decât la oricare alt joc bărbătesc din țara noastră. În anumite împrejurări, jocurile fecioreşti se execută individual sau sub formă de întrecere, chiar unii jucători au fiecare figurile lor, unele mai simple, altele mai dificile, pentru a nu putea fi imitate de ceilalți. Aceste jocuri au căpătat un caracter organizat, mai ales în cadrul jocului de duminică dar şi în cadrul cetelor.
Festivalul și-a propus să valorifice și să promoveze jocul tradițional, în special jocul fecioresc, ce se caracterizează prin virtuozitatea și bogăția elementelor coregrafice autentice!
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
