Ultima superlună din 2019 poate fi urmărită pe cer miercuri seara, când este și echinocțiul de primăvară. Cele două fenomene astronomice nu au mai coincis de 37 de ani.
Pe 20 martie, luna va apărea mai mare și mai luminoasă ca de obicei și mai aproape de Pământ, având o creștere de 14% și o luminozitate mai mare cu 30%.
Potrivit site-ului earthsky.org, în noaptea de 21 spre 22 martie, un asteroid va trece pe lângă Pământ, la o distanţă mai mică faţă de cea la care se află Luna. Numit EA2, acesta a fost văzut prima dată în 9 martie. Asteroidul are un diametru estimate de 25 de metri, uşor mi mare decât cel care s-a dezintegrat în atmosferă dar a creat o undă de şoc deasupra oraşului Chelyabinsk, în Rusia, în 15 februarie 2013.
„Super Luna” reprezintă acel fenomen astronomic care constă în suprapunerea fazei de Lună plină/ Lună nouă cu poziţia satelitului la perigeul – punctul cel mai apropiat de Terra de pe orbita satelitului – traiectoriei sale circumterestre.
„Super Lună” este un termen nou introdus în astronomia modernă şi a fost inventat de astronomul Richard Nolle în 1979. Anterior, astronomii numeau acest fenomen pur şi simplu „Lună plină la perigeu”, respectiv „Lună nouă la perigeu”.
În timpul fenomenului de „Super Lună”, Pământul, Soarele şi Luna sunt aliniate , Terra aflându-se între Lună şi Soare. Forţele gravitaţionale exercitate pe Terra de Lună şi Soare determină o creştere/ scădere mai mare a mareelor, ceea ce a generat speculații privind posibilitatea apariției calamităţilor naturale. Cercetătorii de la NASA au dezmințit însă aceste scenarii, anunţând că nu au descoperit nicio corelaţie directă între dezastrele naturale de pe Terra şi Luna la perigeu.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
