Satul tradițional era o entitate socială, a cărei existență curgea lin, în concordanță cu ritmicitatea anotimpurilor, marcată de sărbătorile anului, de momentele importante din viața fiecărui membru al colectivității – naștere, nuntă, moarte…
Veni, însă, o vreme în care omul de la țară fu silit să se îndepărteze de matricea satului natal, să-și schimbe felul de viață, să se acomodeze noilor realități impuse de mecanizarea agriculturii și de industrializare. Satul tradițional a cunoscut radicale transformări. Cei din generația buniciilor mei le-au cunoscut, le-au trăit, le simt. Nimic nu mai e ca în urmă cu cincizeci de ani… Avem sentimentul că ne aflăm între două lumi…
Mulți dintre tinerii născuți la țară au devenit orășeni, dar ei, și nu numai ei, ci și copiii lor, poartă ascunse în adâncul sufletului nostalgiile copilăriei petrecute împreună cu părinții și bunicii în satul de obârșie. Câte amintiri! Câte repere existențiale! Câte chemări ale rădăcinilor!
Suntem, la origine, un popor de țărani. Toți ne simțim rădăcinile, mai apropiate sau mai îndepărtate, înfipte în țărâna unui loc, toți ne simțim fiii unui anume sat. Cu cât crește timpul în urma noastră, cu atât simțim mai acut chemarea străbunilor. Fiii satului, oriunde s-ar afla, percep cu toate simțurile lor glasul pământului natal, glas care se cuibărește în sufletul celui plecat sub formă de dor, dor de acasă. Dorul este un sentiment atât de complex, definit simplu de români printr-un cuvânt intraductibil în alte limbi.
Cauza dorului este neputința de a da uitării legătura noastră cu începuturile, cu trezirea la viață, cu familia și rădăcinirile, cu primele lecții practice despre iubire, prietenie, încredere, sinceritate, frumusețe, bine…
În acest context s-au născut și sărbătorile, de mai mică sau mai mare amploare, organizate de către comunitățile satelor, spre a-și aduna acasă, într-o zi anume, fiii risipiți prin lume. Este un semn că nu uităm cine suntem, că nu vrem să uităm semnele identității noastre. Este un semn de iubire, prețuire și respect pentru neamul din care facem parte fiecare.
Sărbătoare mare la Ceanu Mare, azi, duminică 28 iulie, are loc cel mai important eveniment al comunei “Fiii Satului”ocazie cu care cenenii din toate colțurile țării și de peste hotare, s-au adunat pentru a marca acest eveniment. Potrivit primarului Liliana Moldovan, locațiile activităților au fost împărțite în acest an în felul următor: slujba religioasă și o lansare de carte Remus Hădărean au avut loc în incinta bisericii din Ceanu Mare, a urmat “Cinstirea Eroilor Neamului” un moment solemn cu depuneri de coroane și o slujbă “Te Deum”, la monumentul eroilor.
Programul folcloric are loc în curtea școlii, întregul eveniment se va încheia cu un spectaculos foc de artificii.
Concertele și dansurile populare au început de la ora 14:00 având ca și „capete de afiș” pe Ghiță Munteanu, Valeria și Traian Ilea, Adriana Irimieș.
Vor mai susține concerte: Ananie Hădărean, Leontina Hădărean, Iacob Morar și fiica Ioana, Traian Balcău , Vasile Balcău , Emil Moldovan și nepoata Cristiana, și nu în ultimul rând îndrăgitul Alex Crișan, care a debutat pe scena din Ceanu Mare, azi, prezentat de interpreta de muzica populară Adriana Irimieș, aceasta l-a invitat pe micuț să cânte și peste alți 10 ani pe aceeași scenă, glumind să nu uite de ea.
Simion Onaca, Aurelia Rusu, Trio-ul Transilvan Covaci Carol Gaciu din Soporu de Câmpie, Ansamblul de dansuri populare Joc de Ceanu Mare, Ansamblul de dansuri populare Izvorașu Tureniului și alți artiști supriză.
Primăria Ceanu Mare, i-a așteptat pe fiii satului, cu tocăniță de vânat la ceaun, au împărțit bomboane și baloane copiilor, locuri de joacă pentru copii, și o atmosferă de sărbătoare cum se obișnuiește pe la ei.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
