Acum, la puține zile după sărbătorirea a 164 de ani de la unirea țărilor românești, Moldova și Țara Românească, s-ar cuveni reamintită o ipoteză vehiculată în ultima vreme, cu privire la posibila reeditare a mișcării din 1859, când prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei și apoi al Țării Românești, s-a făcut pasul hotărâtor pentru unirea celor două principate, embrionul din care s-a născut România, ceea ce a permis, mai apoi, înfăptuirea României Mari.
În 2024 vor avea loc alegeri prezidențiale, atât în România cât și în Republica Moldova. Dacă Maia Sandu, actualul președinte al moldovenilor de dincolo de Prut, care are și cetățenia română, ar candida la președinție și ar câștiga alegerile în ambele state românești, unirea Basarabiei cu țara-mamă s-ar realiza atât de drept, cât și de fapt. Ce sorți de izbândă ar putea avea această stratagemă, aplicată cu succes în 1859?
Conform unor surse neoficiale din Basarabia ”peste 75 la sută dintre cetățenii României care doresc reunirea Basarabiei cu România. Maia Sandu e relaxată în atitudini și fermă în decizii… Nu-i de mirare că tot mai mulți cetățeni din România o admiră pe președinta Republicii Moldova, scrie fostul consilier prezidenţial al ex-preşedintelui Traian Băsescu Cristian Preda (Ziare.com. Poate fi Maia Sandu o variantă pentru români?) Aceștia ar putea lesne să opteze la vot pentru Maia Sandu, a cărei imagine s-a consolidat pe plan european, și chiar mondial.
Dar și cei peste 80 la sută dintre cetățenii de etnie română din Republica Moldova ar putea să o reconfirme pe Maia Sandu în funcția de președinte al Moldovei, la alegerile ce se vor desfășura în anul 2024, grație autorității pe care aceasta a dobândit-o, asupra granzilor Europei, în cei doi ani ce s-au scurs de cînd a preluat mandatul de președinte al Republicii Moldova. Oricum, în cazul în care Maia Sandu și-ar depune candidatura atât la președinția Moldovei cât și la cea a României, ar conta, sigur, pe voturile a 40 la sută dintre cetățenii de etnie română din Republica Moldova, care s-au declarat favorabili unei uniri a țării cu România.
O axiomă spune că ”economicul deternimă politicul”. Or în aceste momente, când se confruntă din plin cu criza declanșată de războiul ruso-ucrainean, Moldova are nevoie de potenţialul energetic şi economic al României. Jumătate din energia electrică necesară Moldovei vine de dincoace de Prut. Tot din România merge spre Republica Moldova gazul, resursă energetică prin care Basarabia a rămas complet dependentă de Rusia și după proclamarea independenței, în 1991, a statului dintre Prut și Nistru. Prin orientarea pro-europeană promovată de președintele Maia Sandu, Moldova s-a dezis de Rusia, iar calea spre unirea cu România se arată tot mai degajată de asperitățile și obstacolele ce au întârziat, cu cel puțin încă 33 de ani, acest act reparator, al raptului teritorial comis de URSS în cel de-al doilea război mondial,.
Din punct de vedere politic, atmosfera din România apre, de asemenea favorabilă unei alegeri a Maiei Sandu în funcția de preșdinte al României, în anul 2024. Referindu-se la o posibilă susținere a candidaturii Maiei Sandu la Președinția României, liderul național al PSD, Marcel Ciolacu, a declarat: Sunt unul dintre susţinătorii Maiei Sandu şi a reunificării României Mari.
De asemenea, situația geopolitică actuală se arată favorabilă unei asemenea ipoteze. Războiul de la granițele Moldovei obligă țara să caute sprijin la NATO. În speță la România, membră a alianței militare nord-atlantice, posesoare a scutului antirachetă instalat de SUA la Deveselu. Rusia, preocupată de războiul din Ucraina, se confruntă cu probleme majore ce ar putea determina colosul de la Răsărit să renunțe la obstacolele pe care le-a pus în ultimii 33 de ani în aclea reunificării Moldovei de peste Prut cu România.
De fapt, ideea reunirii prin repetarea strategiei din 1859 nu s-a ivit din neant. La doar câteva zile după ceremonia de investire a Maiei Sandu în funcția de președinte a Republicii Moldova 30 decembrie 2020) după prima vizită a preşedintelui Klaus Iohannis la Chişinău, presa românească scria: Maia Sandu are şi cetăţenia română. Deci, basarabenii au ales preşedinte un cetăţean român. Prima jumătate a gestului a fost făcută. Ce ar putea urma? O a doua parte a gestului. Mandatul preşedintelui Iohannis se sfârşeşte în 2024. Mandatul Maiei Sandu se sfârşeşte tot în 2024. Cum ar fi ca Maia Sandu să fie aleasă, în 2024, şi preşedinte al Republicii Moldova şi preşedinte al României? Taman cum a fost în 1859 când Alexandru Ioan Cuza a fost ales şi domn al Moldovei la Iaşi şi domn al Tării Româneşti la Bucureşti” (C. Dumitru – Top bussines).
Oricum, varianta susținerii candidaturii Maiei Sandu la Președinția României reprezintă și un colac de salvare pentru PNL și PSD, a căror imagine în rândul românilor urmează o traiectorie descendentă din cauza bâjbăîielilor manifestate la guvernare și a atitudinii pasive a lui Klaus Johannis, un președinte al României preocupat mai mult de jocul de golf și de schiat, decât de o reprezentare demnă a țării în actele de politică externă pe care, potrivit Constituției, le păstorește.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
