Editorial: Deficitul bugetar, alegerile și moartea ”caprei politice”
de Emil HĂLĂȘTUAN
În ultimele 12 luni, România a înregistrat al treilea cel mai mare deficit bugetar din Europa, (5,9 la sută din Produsul Intern Brut – PIB), după cum arată o analiză grafică a echipei de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la Universitatea Babeș-Bolyai, din din Cluj-Napoca, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor. Doar Ungaria, cu un deficit de 7,8 la sută din PIB și Italia, cu un deficit de 8,3 la sută au înregistrat, în ultimele 12 luni, un procent de creștere a datoriei publice mai mare decât România.
Acest deficit indică un dezechilibru major în gestionarea bugetului, subliniază economiștii, care spun că e nevoie de o „intervenție promptă”, iar ajustarea bugetară e absolut necesară pentru asigurarea sustenabilității bugetului statului.
Analiza arată că, în prima jumătate a acestui an, cheltuielile României au depășit cu 37,2 miliarde lei sumele planificate. În prima jumătate a anului curent cheltuielile bugetului au înregistrat o creștere de aproximativ 16,5 la sută față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative s-au observat la cheltuielile de asistență socială, care au ajuns la aproape 100 miliarde lei (cu 11 la sută mai mult față de 2022), la cheltuielile de personal, care au depășit 63 miliarde lei (o creștere de 8 la sută față de 2022), la cheltuielile cu bunuri și servicii, care au crescut cu 36 miliarde lei (o creștere de 12 procentecomparativ cu anul precedent 2022), și la cheltuielile cu dobânzile, ce au însumat aproape 16 miliarde lei ( cu peste 10 la sută mai mult decât în 2022).
Deși veniturile atrase la bugetul statului, cifrate la 242,74 miliarde lei în primele șase luni ale anului curent, au crescut cu 12 procente față de primul semestru al anului 2022, surplusul a provenit, mai ales, din majorările salariale, care au determinat o creștere a încasărilor din impozitul pe salarii și venituri, precum și din contribuțiile de asigurări (sociale și de sănătate).
Cu toate acestea, datoria publică al României reprezintă aproximativ 48 la sută din PIB, procent ce plasează țara noastră sub media Uniunii Europene, care este de 86 la sută. Însă dacă România continuă să înregistreze deficituri bugetare mari în mod constant, ar putea să ajungă la nivelul mediu al Uniunii Europene mai repede decât anticipau inițial analiștii, ceea ce ar conduce la o creștere a dezechilibrelor bugetare. Prin urmare, aceste cifre indică clar că se impune o intervenție promptă și pe termen lung pentru a atinge echilibrul bugetar și pentru a evita consecințele negative ale unui deficit bugetar ridicat”, punctează Rácz Béla-Gergely, membru al proiectului de cercetare economică și lector universitar la FSEGA, citat în analiza economică de pe site-ul www.economedia.ro
România se află în procedură de deficit excesiv și riscă să piardă fonduri importante dacă nu reușește să se încadreze în ținta de deficit de 4,4 la sută din PIB până la finalul anului 2023. Pentru ca România să se încadreze în marja maximă de deficit, guvernanții trebuie să opereze ajustări bugetare și restructurări corespunzătoare, a concluzionat echipa de economiști a a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la Universitatea Babeș-Bolyai, din din Cluj-Napoca, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
Deși deficitul bugetar înregistrat în rpima jumătate a anului 2023 a atins suma de 37,21 miliarde de lei, față de 23,51 de miliarde de lei, cât totaliza deficitul consemnat în primele șase luni ale anului precedent, Guvernul arată că a găsit o modalitate de a ține sub control deficitul, deși, din declarațiile pe această temă nu rezultă, cu claritate, dacă se va recurge la mega-pachetul de creșteri de taxe și impozite pe care îl pregătește coaliția PNL-PSD, ce deține hățurile guvernării în România anului 2023.
Dincolo de limbajul limpede, precis și fără echivoc, al cifrelor, instrumentele de lucru cu care operează economiștii și finanțiștii, pentru o credibilitate mai mare, ce ar determina, implicit, o acceptare mai largă a unr ni măsuri de austeritate, menite să erducă cheltuielile bugetare, guvernanții ar trebui să prezinte o listă cu ponderea în PIB a cheltuielilor cu protecția socială, cu sumele dsetinate plății pensiilor speciale și cu numărul total al angajaților la stat, randamentul instituțiilor unde aceștia lucrează, sau mimează doar, precum și a sumei toatle pe care o încasează, lunar, amploaiații din sistemul public.
Pentru că, înainte de a decide aplicarea unor noi biruri sau/și majorarea altora, vechi, guvernanții ar face bine să taie din cheltuieli, ceea ce se poate tăia. Apoi să calculeze cuantumul noilor biruri, dacă va mai fi nevoie de introducerea acestora. Deși o asemenea procedură, ce ar dezavantaja clientele politică, dar nu ar ”ucide” mai ales pe micii întreprinzători, cu venituri mărunte, dar multe, ar avantaja statul din punct de vedere economic și financiar, este puțin probabil ca factorul politic să acționeze astfel. Alegerile de anul viitor se apropie cu repeziciune, și aleșii au demonstrat, nu odată, că prioritățile lor vizează, în primul rând, bunăstarea personală nu prosperitatea României.
Dacă coaliția PNL-PSD ezită să purceadă la reducerea numărului de angajați din instituțiile publice și din companiile cu capital de stat, iată o rețetă de început: Liberalii să curețe instituțiile pomenite de clientela politică a PSD, iar social-democrații pe cea a PNL. Sigur, o asemenea măsură ar văduvi atât PNL-ul cât și PSD-ul de oareșceva electorat, dar pierderile se vor situa la aproximativ același nivel de ambele părți. Și, în condițiile absenteismului masiv de la vot, totul va rămâne ”cum s-a stabilit”.
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
