Cultura care unește
de Emil HĂLĂȘTUAN
Procesul de dezbinare,declanșat în societatea românească la scurt timp după înlăturarea de la putere a regimului ceaușist, dobândește, pe zi ce trece, noi valențe. Motivele ce au determinat manifestarea unui individualism exacerbat, au apărut unul după altul, cu începere din 1990. Șomajul în masă, fenomen apărut ca urmare a concedierilor masive, determinate de reducerea drastică a activității mereu mai multor fabrici și apoi de închiderea acestora, au generat activarea instinctului de apărare: lingușeala, pâra tovărășească, bârfa, au reprezentat arsenalul folosit de mulți pentru a-și păstra locul de muncă, în dauna colegului.
Astfel, relațiile dintre oameni au început să se răcească. Și, fiecare cetățean al României, fie victimă, fie agresor, în ”războiul pentru supraviețuire” a devenit tot mai singur, desigur fără a conștientiza și fărăa anticipa efectele pe termen lung ale individualismului, ce generează nepăsarea față de aproapele nostru. Împroprietăririle, retrocedările de imobile, respectiv clădiri și pământuri, au constituit o altă cauză majoră ce a determinat escaladarea individualismului și a egoismului, ce s-a revărsat spre cote nemaiîntâlnite în istoria recentă a României. Vecin cu vecin, frate cu frate, copii și părinți, s-au târât reciproc prin judecăți, de multe ori, dor pentru o palmă de pământ. Și în acele cazuri, nu puține, orgoliul și lăcomia s-au dovedit mai puternice decât omenia.
Goana după înavuțire cu orice preț a desăvârșit opera dezbinării într-atât încât periclitează unitatea neamului. Nici politicienii nu au rămas pe dinafară. Pentru îndeplinirea unicului țel, și anume obținerea puterii, partidele și-au creat, fiecare, câte o armată de susținători, numiți generic clienți politici. Și cu ajutorul acestora, confruntarea de idei, disputele doctrinare, principiile morale dincolo de care nu se trece, toate acestea și multe alte reguli, ce țin de o etică socială, au fost sacrificate pe altarul războiului pentru ciolan. Una din consecințele acestui comportament rezidă în învrăjbirea oamenilor.
Din cauza individualismului, ajuns la cote paroxistice, societatea românească se află în plin proces de disoluție. Dacă atomizarea socială va continua, națiunea română, definită prin trăsături specifice, precum teritoriu, limbă, tradiții, cultură proprie, se va tranforma într-o populație. Totul se petrece conform elgilor naturii: Un atom, de sine stătător, nu reprezintă nimic. O înlănțuire de atomi, dispuși în diverse feluri, au eterminat apariția elementelor chimice, ca de exemplu aurul, argintul, ferul, oxigenul, hidrogenul, etc. Acestea se definesc prin însușiri caracteristice, fizice și chimice. Atomul, de sine stătător, nu este nici aur, nici argint, nici vreun alt element. Este nimic!
Unul din mijloacele ce ar putea stopa dezagregarea națiunii române îl reprezintă cultura. Grupurile închegate în jurul unei pasiuni comune, al unor idei, al unor opinii, altele decât cele despre politică, ar sfârși prin a înlătura barierele construite artificial între oameni. Și liberalul, și social-democratul și ”popularul” pot aprecia, de exemplu, aceeași operă literară, pot merge la același spectacol de teatru, pot face lucruri care unesc. Dar pentru aceasta ”combatanții” folosiți de formațiunile politice în războiul pentru ciolan ar trebui să dezerteze. Oricum, ei capătă doar firimiturile rămase de la masa șefilor, iar când vine vremea, sunt primii sacrificați. Că așa-i la război! Generalii prosperă, soldații mor!
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
