Echinocțiul de primăvară în 2020 a avut loc azi, 20 martie, la ora 5:49, ora României. Este momentul care marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică. Este, de asemenea, data la care se spune că „ziua este egală cu noaptea”, adică orele de lumină sunt egale cu orele de întuneric.
De acum, durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopţii să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstiţiul de vară.
În regiunile polare din emisfera nordică, începe lunga zi polară, iar în cea sudică începe noaptea polară, care vor dura, fiecare, câte 6 luni.
De la un an la altul, echinocţiul de primăvară nu are însă loc la aceeaşi dată, întrucât anul calendaristic nu este egal cu anul tropic.
Ce înseamnă echinocțiul de primăvară
Echinocţiul reprezintă momentul în care Soarele, în mişcarea sa anuală, trece prin punctul de intersecţie a eclipticii cu Ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Cele două puncte de pe ecliptică, în care se află Soarele în momentul echinocţiului, se numesc puncte echinocţiale, fiind denumite punctul vernal şi, respectiv, punctul autumnal. Astfel, există două fenomene: echinocţiul de primăvară şi echinocţiul de toamnă.
Echinocţiul de primăvară 2020. Tradiţii, obiceiuri, superstiţii
În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: “Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.
Tot la această dată, copiii și tinerii mai fac un lucru: se strâng în grupuri de câte trei sau de câte opt persoane, împodobesc o creangă de copac cu flori de primăvară, iar apoi merg să colinde din casă în casă recitând diverse cântece populare.
Colindătorii oferă stăpânilor caselor, câte o floare, menită să le vestească venirea primăverii. În schimbul acestor flori, copiii primesc bani, ouă sau diverse cadouri pe care le împart apoi între ei. Fetele poartă aceste flori în păr, deoarece cred că acestea au puterea de a le face părul să crească și le ajută inimile să rămână tinere.
Mai mult, Anul Nou Persan, Nowruz, este prilej de sărbătoare și în Dobrogea, unde sărbătoarea se întinde pe parcursul unei săptămâni. Aici localnicii denumesc ziua navrez, dar datorită faptului că începând cu această dată, zilele încep s crească și nopțiile se micșorează, îi mai spun și gündönümü (întoarcerea zilei), precizează sursa citată.
Tradiţiile spirituale ale Echinocţiului de primăvară spun că orice formă de evoluţie are trei etape distincte: creaţia, menţinerea şi resorbţia sau distrugerea. La toate acestea se adaugă şi momentul de apogeu a ceea ce s-a creat.
Cultul soarelui este specific mai tuturor societăţilor arhaice: oamenii priveau la soare şi înregistrau ciclurile naturii în funcţie de schimbările aduse de astrul zilei.
Cu prilejul echinocţiului se sărbătoreşte şi pornirea plugului, moment consacrat în mai toate culturile lumii, indiferent de religie.
Când are loc echinocțiul de primăvară în următorii ani
2021 – 20 martie (ora 11:37)
2022 – 20 martie (ora 17:33)
2023 – 21 martie (ora 23:24)
2024 – 20 martie (ora 5:06)
2025 – 20 martie (ora 11:01).
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
