Deputat PNL Cluj, CRISTINA BURCIU: Să onorăm aşa cum se cuvine Drapelul Naţional, simbol sacru al poporului român
Anual în 26 iunie se sărbătoreşte Ziua Tricolorului, sărbătoare instituită prin Legea 96/20 mai 1998. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca data de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul – roşu, galben şi albastru – să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor.
Drapelul naţional este simbolul cel mai sfânt al românilor, iar manifestările dedicate acestuia contribuie esențial la formarea şi consolidarea sentimentelor patriotice. De altfel, în toate ţările, drapelul de stat are acest rol de întărire a patriotismului, în jurul lui solidarizându-se, la bine şi la rău, fiecare popor.
Încă din 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, iar conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii”. Dacă steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru), şi un vultur la mijloc. Acest eveniment este considerat începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
O altă informaţie o descoperim printre mărturiile unui francmason, Jean Alexandre Vaillant, potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva (zona Comarnic). Arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, probabil, cea mai veche atestare documentară a acestuia. Se pare că tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX, drept simbol naţional, cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa.
Pentru prima dată, tricolorul românesc a fost înfăţişat public, ca simbol naţional, de către revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, care au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca: „Frăţia”: „Dreptate – Frăţie”, având frumoasa denumire de „stindard al libertăţii”. În Adunarea populară desfăşurată pe dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, „zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în impresionanta Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat „flamura cea mare tricoloră a naţiunii române”, a întregii naţiuni române.
Conform unei alte teorii, tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
Consider că avem datoria de onoare, moştenită de la înaintaşii noştri, să onorăm și cinstim aşa cum se cuvine drapelul naţional şi, de asemenea, să nu permitem nimănui, niciodată, să aducă vreo ofensă acestui simbol sacru al poporului român.
Deputat PNL Cluj, CRISTINA BURCIU
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
