În prezent, societatea românească se confruntă cu o reală îngrijorare cu privire la tendinţa accelerată de scădere a populaţiei, reconfirmată din păcate în ultimii ani, fapt care, fără îndoială, presupune o intervenție fermă a factorilor responsabili. 
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Guvernului României atrage atenția asupra pericolului ca situaţia demografică din România să pună în pericol, pe termen mediu, sprijinirea sistemelor de protecţie socială.
Din nefericire, estimările oficiale ne indică că populaţia României ar putea scădea până la 15 milioane în anul 2070, ceea ce ar destabiliza grav raportul dintre persoanele de peste 65 de ani şi populaţia activă, aflată în câmpul muncii, din intervalul de vârstă 15-64 ani. În cazul în care depopularea țării va continua, acest procent ar urma să se dubleze, de la 26,3% în prezenturmând să ajungă la 52,8% în 2070. În aceste condiții, specialiștii guvernamentali atrag atenția că funcționalitatea sistemelor de protecție socială va fi greu de susținut, existând potențiale riscuri și pe segmentul asigurării pensiilor.
Dificultățile demografice cu care ne confruntăm după 1990 nu au putut fi atenuate, în pofida măsurilor de sprijinire a românilor care trăiesc în străinătate de a se reîntoarce în țară. Depopularea a fost, din păcate, dublată de deficitul însemnat de forță de muncă și procentul ridicat al populației inactive pe piața muncii.
Spre exemplu, necesitățile pe palierul forței de muncă se apropie acum de nivelurile record de dinaintea pandemiei. Rata populaţiei inactive în al doilea trimestru din 2021 se ridică la 34%, a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, o cifră care este în măsură să ne pună serios pe gânduri. În același timp, pandemia nu a oprit exodul de români dornici să muncească în străinătate, iar rezultatul acestor aspecte devine alarmant, mai ales dacă ne raportăm la consecințele situației din prezent pentru viitor.
Sunt motive serioase să ne temem că fenomenul de scădere şi, implicit, de îmbătrânire a populaţiei României, va continua şi în anii următori. Un factor substanţial care contribuie la aceste realităţi nedorite este migraţia forţei de muncă, accentuată odată cu permisivitatea liberei circulaţii conferite de aderarea României la Uniunea Europeană. De asemenea, nu trebuie să neglijăm exodul tinerilor spre alte zări mult mai ofertante ca oportunităţi, precum şi realitatea crudă potrivit căreia statul român este încă deficitar în identificarea unor soluţii stimulatoare viabile, atât pentru încurajarea tinerelor familii, cât şi pentru creşterea copiilor în condiţii propice dezvoltării armonioase.
Este evident că decidenții politici trebuie să identifice soluțiile adecvate pentru ameliorarea problemei demografice și sprijinul familiilor de a susține revenirea la un spor natural dătător de speranțe pentru viitor. Consider că avem nevoie stringentă de politici active de revitalizare a ocupării forței de muncă, prin acordarea posibilității oamenilor de a munci și după vârsta pensionării, precum și prin eliminarea discriminărilor existente pe criterii de vârstă.
Îmi exprim însă speranţa că ne vom trezi totuşi în timp util la realitate şi vom lua măsurile care se impun, pentru a nu ajunge la estimările specialiştilor, potrivit cărora peste 50 de ani un cetăţean al României va munci pentru pensiile altor nouă.
Deputat PNL Cluj, CRISTINA BURCIU
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
