Săptămâna trecută o aeronavă de tip MiG-21 LanceR s-a prăbușit în România. Avionul aparținea Bazei 71 Aeriene Câmpia Turzii și s-a prăbuşit în apropierea localităţii Dedrad, judeţul Mureş.
Din fericire pilotul a reușit să se catapulteze la timp și a scăpat cu viață. A fost diagnosticat cu politraumatism prin catapultare, a fost operat, dar se află în afara oricărui pericol.
Însă, din păcate, nu la fel de norocoși au fost alți piloți români care s-au prăbușit cu bătrânele MiG-uri.
Pilotul Cezar Osiceanu, pilot de aeronave civile în cadrul Tarom, pe pagina sa de Facebook, a explicat, citând din lucrarea „Mai iute ca moartea 1 – Zece salvări prin catapultare povestite de piloţii care le-au trăit” ce presupune o catapultare dintr-un avion supersonic.
În opinia pilotului român, potrivit volumului mai sus menționat, piloții români nu au educația de a prima salvarea lor în locul avionului.
Redăm din cele scrise de Cezar Osiceanu:
„Pentru amatorii de detalii există o carte recent scrisă pe aceasta temă de către Andrei Ionescu, „Mai iute ca moartea 1 – Zece salvări prin catapultare povestite de piloţii care le-au trăit”- Editura Aripi Argintii, în care sunt descrise mult mai pe larg astfel de evenimente.
Pilotul militar român nu e educat precum cel din vest de a prima salvarea sa nu a avionului
Ab initio pilotul militar este selectat, educat și antrenat permanent pentru a face față din punct de vedere fizic și psihic acestei manevre cu o mare varietate de implicații și repercusiuni ulterioare. Dar pentru o asemenea experiență, se arată în cartea mai sus menționată, pilotul român nu este educat, precum cel din vest, de a prima salvarea lui în locul avionului, ceea ce a condus la numeroase decese până în prezent!
Tehnic constructorul încearcă să ofere o siguranță cât mai mare catapultării pilotului de luptă în cât mai multe faze ale zborului. Pentru MIG 21 scaunul de catapultare in general folosit la noi este de tip M-1M care asigura la sol posibilitatea folosirii lui de la minim 130 de km/h.
Odată cu decolarea avionului însă datele se schimbă în funcție de înălțimea și viteza de zbor a avionului pentru că, de exemplu, nu se poate face catapultarea la viteză supersonică! De ce? Simplu! Dacă pe verticală suprasarcina la declanșare este imensă – doar 20 g !!! – prin combinarea acesteia cu componenta orizontală la viteză supersonica rezultatul asupra corpului pilotului este cumplit!
Ordinea manevrelor (cu scuze pentru prezentarea non ad literam) teoretic ar fi cam așa:
– pilotul dă comanda de catapultare
– se largheaza cupola cu ajutorul unor cartușe pirotehnice. Cupola are la rândul ei un cablu care extrage o siguranță de la scaunul pilotului
– odată siguranța scoasă o încarcătură cu pulbere de pe scaun percutează și se inițiază propulsia scaunului scoțându-l afară din cabină
– odată scos pilotul cu scaunul de catapultare afară din cabină se separă pilotul de scaun și se deschide mica parașută stabilizatoare și cu rol de extractoare pentru parașuta de salvare propriu-zisă
– parașuta de salvare este una care nu prea poate fi manevrată fiind una de genul “ unde cazi, cazi!” și care din cauza unei viteze destul de mari de coborâre coroborată cu o manevrabilitate minimă a cauzat multe accidente tocmai la aterizarea.
Citește întreaga știre AICI
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
