Este indiscutabil că dezideratul guvernului PNL, respectiv cel de obţinere a unei creşteri economice sustenabile, bazată pe investiţii şi mai puţin pe consum, a fost îndeplinit cu brio. Astfel, în ultimul an, România a reuşit să obţină cea mai mare creştere a Produsului Intern Brut din Uniunea Europeană, România situându-se între primele patru state din UE ca revenire economică.
Conform informațiilor oficiale ale Institutul Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-septembrie 2021 PIB s-a majorat faţă de perioada similară din anul precedent cu 7,1%. Această creştere a asigurat acoperirea declinului din primele nouă luni ale anului 2020, precum şi realizarea unui spor de 1,8% peste nivelul din 2019.
În același timp, reformele au fost prioritare pentru Executivul liberal, fapt certificat și de adoptarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, document care garantează asigurarea unei baze solide pentru dezvoltarea şi modernizarea României în următorii ani. PNRR presupune 64 de reforme şi 107 investiţii în toate domeniile, iar pentru realizarea acestora ţara noastră va primi suma de 29,2 miliarde de euro.
Remarcabil este că, în ultimul an de guvernare liberală, au fost promovate cele mai multe măsuri de digitalizare a administraţiei publice din ultimii 30 de ani. De asemenea, în pofida situației dificile a țării, generată de pandemie, nu au fost introduse taxe noi pentru populație și agenții economici, păstrarea unei economii deschise și predictibile fiind de bun augur pentru supraviețuirea și chiar dezvoltarea mediului de afaceri. Consolidarea fiscală a fost un alt angajament îndeplinit al acestei perioade, chiar dacă ne-am confruntat cu condiţiile restrictive determinate de criza sanitară.
Sunt extrem de multe elemente concludente care indică, incontestabil, că guvernul liberal a fost performant, într-o perioadă foarte dificilă, așa cum, cel mai probabil, nu ne-am mai confruntat după 1990. Execuţia bugetară după primele zece luni din acest an a condus la un deficit al bugetului de puţin peste 4%, faţă de ţinta de 7,13% pentru întregul an.
Îmbucurător este și faptul că, în structura creşterii economice, o pondere însemnată au avut investițiile, în acest an consemnându-se o contribuţie importantă a investiţiilor reale, ceea ce înseamnă aproape 40% din creşterea economică în primul semestru al anului.
Sunt convinsă că investiţiile vor rămâne un factor cheie al creşterii economice și pentru anii următori, grație fondurilor europene România urmând să treacă de la modelul de până acum, bazat preponderent pe consum, la o creştere economică echilibrată, construită mult mai mult pe investiţii.
Deputat PNL Cluj, Cristina BURCIU
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
