Un grup de specialişti de la Universitatea din Bucureşti a cercetat statistic primele 18 zile de circulaţie a COVID-19 pe teritoriul ţării noastre şi a ajuns la concluzia că virusul are o răspândire extrem de limitată şi este influenţat de proximitatea fizică imediată.
Circulaţia noului coronavirus în România a fost, până acum, „extrem de limitată”, din punct de vedere geografic, iar infectarea se face în grupuri mici de persoane. Cel puţin, acestea sunt o parte dintre concluziile studiului derulat de către o echipă de experţi de la Universitatea din Bucureşti, care cercetează grafurile şi reţelele sociale, numită GraphNets. Cercetarea s-a bazat pe datele furnizate de către autorităţile publice, conform adevarul.ro
Concret, studiul „COVID-19 în România” arată că noul coronavirus s-a răspândit limitat, iar numărul de lanţuri prin care a circulat acesta pe teritoriul ţării a fost şi el unul scăzut, ceea ce indică faptul că infectarea „a fost mai degrabă un efect de reţea personală sau de proximitate fizică imediată”, se precizează în studiul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Bucureşti. Spre exemplu, persoane din Bucureşti se infectează de la alte persoane din Bucureşti aflate în proximitatea spaţială imediată, factorul „distanţă” fiind definitoriu în ceea ce priveşte răspândirea virusului. Un alt element important evidenţiat în studiu este că intrarea acestuia în ţară s-a realizat prin intermediul coridoarelor de migraţie. „Intrarea COVID-19 în România a folosit ca principal vehicul reţelele de migraţie care leagă comunităţi de origine şi comunităţi de destinaţie ale migranţilor români”, spun autorii cercetării.
MODELUL, SIMILAR CU AL ITALIEI ŞI SPANIEI
Analiza făcută de echipa Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială pe primele 109 cazuri, din primele 18 zile de circulaţie a COVID-19 în România, arată totuşi că modelul cazurilor confirmate de infectare este similar cu cel din alte ţări europene, precum Spania sau Italia, diferenţa fiind însă în rata îmbolnăvirilor, numărul de cazuri din România fiind unul inferior până la acest moment. Datele mari arată că bărbaţii au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacţiunea cu un bărbat, respectiv femeile au o probabilitate mai mare să se infecteze prin interacţiunea cu o femeie. În plus, o altă observaţie a echipei de cercetare este aceea că efectul de vârstă în reţea nu este semnificativ statistic. „Circulaţia virusului nu a avut loc în clustere organizate pe criteriul de vârstă – lipsa de homofilie de vârstă este cauzată cel mai probabil de infectarea în interiorul familiei sau întâmplătoare”, spun autorii studiului.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
