Reziliența este un termen intrat relativ recent în vocabularul limbii române și reprezintă capacitatea oamenilor de a se adapta într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile. Este mai mult decât rezistență psihică, este capacitatea de a înfrunta gândurile și emoțiile asociate cu situațiile dificile prin care trecem de procesele care fac posibil acest lucru.
Reziliența se dezvoltă prin însușirea unor abilități mai eficiente de gestionare a stresului și de a interpreta provocările vieții. Pentru a fi rezilient este necesar să ne utilizăm calitățile personale și să apelăm la sprijinul familiei, prietenilor, vecinilor și/sau al comunităților religioase.
Reziliența psihică este favorizată de următorii factori:
– Sprijinul social și relațiile strânse cu familia și prietenii. Persoanele care se bucură de un suport social adecvat și care au legături puternice cu familia și prietenii pot primi ajutor în momentele dificile ale vieții.
– Capacitatea de a gestiona sentimente și impulsuri puternice. Oamenii care sunt capabili să gestioneze emoții puternice sunt mai puțin susceptibili de a se simți copleșiți, frustrați sau agresivi. Și aceștia pot simți tristețe sau descurajare, dar sunt capabili să găsească modalități sănătoase de a face față situațiilor neplăcute.
– Aptitudini bune de rezolvare a problemelor. Zilnic avem de rezolvat probleme astfel încât gândirea, planificarea și rezolvarea problemelor într-un mod structurat sunt deprinderi importante. Abilitățile de rezolvare a problemelor contribuie la sentimente de independență și competență personală.
– Sentimentul de control asupra situației. După dezordinea provocată de un eveniment neplăcut, poate fi utilă implicarea în activități care ne ajută să recâștigăm sentimentul de control asupra vieții noastre. Acesta va sprijini procesului de vindecare și recuperare.
– Solicitarea de ajutor și căutarea de resurse. Persoanele care beneficiază de mai multe resurse vor primi ajutorul de care au nevoie mai repede dacă știu adreseze întrebările potrivite și să transmită informații și dacă abordează în mod creativ situațiile.
– Perceperea propriei persoane ca fiind una rezilientă. După un dezastru, mulți oameni se pot simți neputincioși și lipsiți de speranță, mai ales atunci când au existat pierderi însemnate în comunitate. Să fii capabil să te percepi pe tine ca fiind rezistent, mai curând decât neajutorat sau de victimă, poate ajuta la construirea rezilienței psihologice.
– Adaptarea la stres în moduri sănătoase. Atunci când folosesc strategiile sănătoase de a face față solicitărilor, mai curând decât pe cele nesănătoase (cum ar fi fumatul, consumul de alcool sau substanțe, oamenii manifestă sentimente de plăcere și de încredere în ei.
– Oferirea de ajutor altor persoane și găsirea unui sens pozitiv în viață. Ajutorul oferit celorlalți poate favoriza apariția unor emoții pozitive precum recunoștința, bucuria, bunătatea, dragostea și mulțumirea. Actele de generozitate pot adăuga sens și scop vieții, chiar și în fața unor tragedii.
“Individual Resilience,” Office of the Assistant Secretary for Preparedness and Response (ASPR), U.S. Department of Health and Human Services (HHS), January 29, 2018.