Autorităţile turdene au organizat o ceremonie de comemorare a martirilor de la Hărcana, 18 români, cu vârste cuprinse între câteva săptămâni şi 36 de ani, împuşcaţi de ostaşi din armata maghiară, în 24 septembrie 1944, în timp ce se adăposteau sub un pod de cale ferată, de tirul artileriei antiaeriene.
Comemorarea victimelor masacrului de la Hărcana, comis acum 75 de ani, a avut loc duminică, 06 octombrie. După ocuparea Ardealului de Nord de Ungaria, în urma Diktatului de la Viena, din 1940, autorităţile maghiare au început atrocităţile împotriva populaţiei româneşti din teritoriile ocupate. Din 1940, până în 1944, armata, poliţia şi jandarmeria maghiară au comis masacre împotriva populaţiei româneşti în 33 de localităţi.
Printre acestea se numără Ip, Treznea, Huedin, Aghireş, Moisei, Cătina, Gădălin şi Turda.
Potrivit unui raport al Secretaria-tului de Stat pentru Naţionalităţi de la Bucureşti, citat de William Totok în articolul “Febra răsăriteană a reabilitărilor, cazul Albert Wass” publicat în Observatorul Cultural, din 2 septembrie 2003, între 30 august 1940 şi 1 noiembrie 1941, în Ardealul de Nord reprezentanţii autorităţilor maghiare au comis 919 omoruri, 1126 de schingiuiri, 4126 de bătăi, 15.893 de arestări, 78 de devastări colective şi 447 de devastări individuale, împotriva românilor şi a evreilor care locuiau în teritoriile ocupate de Ungaria horthystă ca urmare a Diktatului de la Viena.
Până la 1 ianuarie 1941, adică în patru luni de când Ungaria a început să-şi exercite autoritatea în teritoriile ocupate, s-au consemnat 109.532 de români refugiaţi din Ardealul de Nord. Acestora li se adaugă, conform sursei citate, alte 218.919 persoane expulzate de autorităţile maghiare pînă la 1 decembrie 1943. Au existat şi cazuri când persoane de naţionalitate maghiară s-au opus maltratării românilor şi i-au salvat pe aceştia de la moarte.
Pe site-ul Wikipedia, printre alte fapte similare este citat gestul militarilor maghiari desemnaţi să facă parte dintr-un pluton de execuţie, care au refuzat să-I împuşte pe şapte ciobani români care s-au ascuns, de frica armatei maghiare, în pădurile din Secuime. Pe lângă armată, poliţie şi jandarmerie, la comiterea atrocităţilor au participat şi organizaţii paramilitare maghiare. Wikipedia menţionează, în acest sens, Garda zdrenţăroşilor (a Rongyos Gárda), Vânătorii turanici (a Turáni vadászok), Uniunea camaraderească “Turul” (a Turul bajtársi szövetség), Asociaţia naţională de tir (az Országos Magyar Lövész Egyesület) şi Divizia secuiască de frontieră (a Székely Határőr Hadosztály).
Atrocităţi, cărora le-au căzut victime persoane de etnie maghiară, au săvârşit şi Voluntarii pentru Ardeal “Iuliu Maniu” o organizaţie paramilitară română, care a comis omoruri sub pretextul răzbunării pentru acte similare comise de unguri. Dumnezeu să-i aibă în pază și să-i odihnească!
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
