Cele mai îndrăgite tradiții pentru sănătate și noroc la praznicul Sfântului Apostol Andrei

Share

Tweet

Share

Share

Email

Comentarii

Noaptea Sfântului Andrei, dintre 29 spre 30 noiembrie, este o noapte încărcată de magie. În același timp, duhurile rele care zburdă în voie trebuie îndepărtate din căminul nostru. Totodată, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, Cel întâi Chemat, care deschide luna darurilor, românii împlinesc tradițiile moștenite din strămoși, pentru a fi sănătoși, iar norocul și sporul să nu părăsească gospodăria lor.

Cele mai îndrăgite tradiții pentru sănătate și noroc la praznicul Sfântului Apostol Andrei

Noaptea Sfântului Andrei, dintre 29 spre 30 noiembrie, este o noapte încărcată de magie. În același timp, duhurile rele care zburdă în voie trebuie îndepărtate din căminul nostru. Totodată, în ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, Cel întâi Chemat, care deschide luna darurilor, românii împlinesc tradițiile moștenite din strămoși, pentru a fi sănătoși, iar norocul și sporul să nu părăsească gospodăria lor.

 

 

Ritualul ”Grâul de Sântandrei” se împlinește la orașe și la sate

 

În ajunul sărbătorii Sfântului Andrei, numită în popor ”Moș Andrei, Indrea, Cap de iarnă sau Ziua Lupului”,  credincioșii, de la orașe și de la sate, împlinesc tradiționalul ritual ”Grâul de Sântandrei”. Atunci credincioșii pun la încolţit o cană cu boabe de grâu lângă o icoană a Sfântului Andrei. Cine nu are  o astfel de icoană poate să confecţioneze din carton o cruce în forma literei  X, asemănătoare cu crucea  purtată de apostolul Andrei. Grâul poate fi semănat începând din ajunul sărbătorii şi până în ziua praznicului  la ora 24. Boabele de grâu  se udă până la Anul Nou, la un interval de două zile, cu apă care să se menţină la temperatura camerei. După Anul Nou, grâul  verde nu trebuie aruncat la gunoi, ci trebuie adăugat în hrana păsărilor din gospodărie sau  se dă ca hrană păsărilor cerului care vin la fereastra casei noastre. Ritualul acesta anticipează cât de prosper va fi anul viitor pentru persoana care a semănat grâul.  Dacă acesta  va creşte verde şi des, în mod cert, Noul An va aduce multe bucurii persoanei care l-a semănat.

 

Icoana Sfântului Andrei trebuie adusă în gospodăriile cu multe necazuri

 

În familiile unde necazurile sunt tot mai numeroase, în special în Moldova,  în Transilvania și în Basarabia, gospodarii  împlinesc o veche tradiție: ei aduc în casele lor o icoană care-l reprezintă pe Sfântul Andrei pentru a alunga duhurile necurate, bolile şi paguba. Icoana  trebuie sfințită în ziua praznicului.

 

Gospodinele împlinesc un ritual de alungare a spiritelor malefice

 

În ajunul sărbătorii, gospodinele împlinesc un  străvechi ritual prin care să alunge spiritele malefice, care risipesc belșugul casei : Înainte de căderea serii, gospodinele întorc vasele din bucătărie, oale și cratițe, cu gura în jos, pentru  a alunga spiritele malefice  care se cuibăresc în aceste vase și  risipesc belșugul din casa acelei gospodine .

 

Turtica de Andrei le arată tinerelor necăsătorite cine este ursitul

 

Tinerele necăsătorite, care vor să-şi cunoască destinul, împlinesc un ritual, în ajunul sărbătorii, cunoscut în tradiția populară sub numele de ”Turtica de Andrei”. Atunci, fetele necăsătorite pregătesc  „Turtica de Andrei”, care se  prepară din : făină de grâu amestecată cu apă şi cu multă sare. Turta se coace pe plită, la foc mic, până se rumeneşte şi se mănâncă  în acea seară. După împlinirea ritualului, tânăra îi adresează o rugăciune Sfântului Apostol, rugându-l să-i fie de folos. Tânărul care îi apare fetei în vis şi-i oferă o cană cu apă, ca să-şi potolească setea, după ce a mâncat turta sărată, o va cere de soţie în anul următor.

 

Ritualul cu cepe, prognoze sigure pentru Noul An

 

În tradiția populară, în noaptea Sfântului Andrei se împlinește și ritualul cu cepe, prognoze meteorologice care nu dau greș. Pentru împlinirea ritualului, în cămară sau în podul casei, gospodinele  pun 12 cepe sănătoase, de aceeaşi mărime, şi le lasă acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei cepe i se atribuie numele unei luni.  Cepele care au încolţit reprezintă lunile favorabile recoltelor din anul următor, iar cele care s-au stricat anticipează lunile ploioase sau cele în care va cădea grindină.

 

Usturoiul atrage norocul în carieră, alungă bolile și necazurile

 

Prin tradiție s-a observant  că  totdeauna, acele gospodine care, în ziua praznicului  prepară multe bucate ce conţin usturoi, vor petrece cu bine iarna. Unii credincioși împlinesc în această zi și ritualul ajunării până la amiază.  Credincioșii care au împlinit  acest ritual au constatat că au traversat  iarna fără probleme  și noul an a fost  îmbelşugat pentru ei. Mai mult, ritualul ajunării le-a purtat  noroc în carieră și ei s-au bucurat  de longevitate şi de sănătate deplină.

 

În ziua praznicului, nu se împrumută obiectele din gospodărie

 

În această zi, nu se împrumută nici un obiect din casă şi la sate se fac descântece pentru recuperarea pagubei şi a obiectelor pierdute.

 

Pâinea Sfântului Andrei aduce belșug, sănătate și armonie

 

În ajunul sărbătorii, gospodinele frământă o pâine mare și după ce aceasta se rumenește se așază pe un ştergar alb; lângă pâinea mare,  rumenită se pune o monedă de argint. Tradiția populară spune că, prin împlinirea acestei datini, Sfântul Andrei va binecuvânta gospodăria în care s-a împlinit ritualul cu belşug, cu sănătate şi cu armonie.

 

O tradiție pentru sporul laptelui

 

În ziua praznicului, în mediul rural, se îngroapă în grădină un drob de sare, alături de o oală de lut umplută cu untură. Ulcica respectivă stă îngropată în pământ până la Sfântul Gheorghe: atunci se dezgroapă cele două „leacuri”. Se amestecă untura cu sarea şi cu această pomadă gospodinele ung ugerele vacilor,  în fiecare zi, până la Sfântul Andrei. Atunci se repetă ritualul, deoarece există convingerea că împlinirea acestei tradiții alungă farmecele făcute de dușmanii unei familii pentru ca vacile să nu aibă  mereu lapte.

 

La marele praznic, Biserica acordă dezlegare la peşte

 

În zorii creştinismului, în timpul persecuţiilor romane, peştele era un simbol de recunoaştere între creştini. De aceea, la praznicele creștine, și la praznicul Sfântului Andrei, orânduit în Postul Naşterii Domnului, Biserica acordă dezlegare la peşte.

 

Icoana Sfântului Andrei atrage norocul

 

Potrivit tradiţiei, în familiile unde necazurile sunt tot mai numeroase, când gospodarii au adus în casa lor o icoană sfinţită a Sfântului Andrei, paguba şi bolile au stat departe de acel cămin și de toţi membrii familiei.

 

Ritualul ”Întoarce ulcica”

 

Îndeosebi în mediul rural, în ajunul sărbătorii, se practică ritualul „Întoarce ulcica”, o datină menită să-l determine pe iubitul tinerei s-o ceară în căsătorie cât mai repede. La miezul nopţii, tânăra stă singură la gura sobei . Ea ţine în mână o cană nouă de lut, pe care o întoarce cu gura în jos. Pe dosul vasului, ea aprinde trei bucăţele de cărbune şi, în timp ce cărbunii ard, tânăra rosteşte o incantaţie prin care tânărul este chemat să vină cât mai repede la părinţii ei s-o ceară în căsătorie.

 

Ritualul cu 41 boabe de grâu prevestește căsătoria în anul următor

 

Fata care vrea să ştie dacă se căsătoreşte în anul următor,  în ajunul sărbătorii pune sub pernă 41 de boabe de grâu. Dacă în vis apare un tânăr care-i fură boabele, înseamnă că ea se va căsători, în mod sigur, în anul următor.

 

Colacul care aduce noroc

 

Pentru a afla dacă are noroc, orice tânăra  poate să prepare un colac din aluat dospit, iar în mijlocul acestuia să pună un căţel de usturoi. Colacul trebuie lăsat într-un loc călduţ timp de şapte zile.  Dacă în acest timp usturoiul încolţeşte, fata va avea mult noroc în anul următor.

 

Lupul este sprinten în ziua praznicului

 

Lupul este sprinten în această zi. De fapt, o dată în an, în ziua Sfântului Andrei, lupul reuşeşte să-şi întoarcă gâtul. De aceea, în zonele de munte, gospodarii nu se duc în pădure după lemne şi au grijă ca păsările să rămână închise în coteţe, pentru a scăpa de furia lupilor.