Ce este bullying-ul? Ei bine, bullying-ul este definit de Wikipedia, enciclopedia liberă, ca fiind un comportament ostil de excludere și de luare în derâdere a cuiva, de umilire. Cuvântul „bullying” nu are o traducere exactă în limba română, însă poate fi asociat cu termenii de intimidare, terorizare, brutalizare. Bullying-ul nu presupune existența unui conflict bazat pe o problemă reală, ci pe dorința unor persoane de a-și câștiga puterea și autoritatea, punându-i pe alții într-o lumină proastă. Fenomenul bullying poate fi prezent în orice tip de comunitate, în grupuri sociale, unde persoanele interacționează unele cu altele: la școală, la locul de muncă, în familie, în cartiere, în biserică, în mass-media, chiar între țări etc. Se creează astfel o stare de conflict, care nu poate fi depășită decât dacă se conștientizează existența fenomenului.
Bullying-ul este o acțiune care produce injurii celorlalți, efectuată în mod repetat, care se poate manifesta fizic, prin agresivitate fizică sau psihologic, prin producerea unor daune emoționale. Instrumentele acestui fenomen sunt cuvintele, acțiunile sau excluderea socială. Fenomenul de bullying poate fi inițiat de o persoană sau de un grup de persoane (mobbing), implicând un raport de putere inegal, deoarece victima, în cazul acestui fenomen nu dispune de resurse (fizice, psihologice, sociale) pentru a se apăra. Victima pozează într-o ipostază de regulă vulnerabilă, care prezintă anumite slăbiciuni pe care bully-ul le poate exploata. Victima manifestă imposibilitate de apărare și sentimente de neputință. Spectatorii (bystanders) sunt și ei persoane implicate în fenomenul de bullying, chiar dacă nu în mod direct, însă asistă la acțiune. Bullying-ul este considerat o formă de violență fizică și psihologică, o conduită intenționată care vizează producerea unor prejudicii (rănire, distrugere, daune) unor persoane (inclusiv propriei persoane), cu diferite cauze care determină noi forme de violență.
Bullying reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic, care are trei caracteristici:
• intenționat – agresorul are intenția să rănească pe cineva;
• repetat – aceeași persoană este rănită mereu;
• dezechilibrul de forțe – agresorul își alege victima care este percepută ca fiind vulnerabilă, slabă și nu se poate apăra singură.
Termenul „bullying” s-ar traduce prin „intimidare”, dar nu se rezumă doar la asta, pornește de la simpla necăjire, etichetare, batjocură, răspândire de zvonuri până la violență fizică. Comportamentul de bullying se face simțit mai ales atunci când există diferențe de ordin economic, rasial, cultural, de vârstă etc., iar copii îl învață de la adulți, copii mai mari, televizor.
Senatul României a adoptat în data de 03.12.2018 un proiect de lege (în curs de promulgare), care ar completa Legea Educației Naționale nr. 1/2011. Printre completările propuse se numără și definiția violenței psihologice, astfel:
„ Violenta psihologică – bullying este acțiunea sau seria de acțiuni fizice, verbale, relaționale și/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârșite cu intenție, în mod constant și repetat, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecință atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane și vizează aspecte de discriminare și excludere socială, care pot fi legate de apartenența la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile persoane, etc. ”
Ei bine, recent Turda Tv a prezentat un caz concret, este vorba de o elevă de 13 ani de la o şcoală din Turda, iar mama acesteia a sesizat poliția. Femeia a ajuns la căpătul puterilor si a relatat jurnaliştilor că de mai bine de un an fiica ei este traumatizată emoțional şi fizic de către două colege de clasă , una dintre agresoare fiind la un moment dat cea mai bună prietenă. Limita dintre o simplă ceartă poate să ducă astfel la bullying, limita fiind foarte firavă. Fata cu pricina a primit şi mesaje în care este amenințată cu moartea, mai informează jurnaliștii de la Turda Tv. Pentru mama victimei este o durere imensă când îşi vede fetița speriată, pur şi simplu nu mai ştie la cine să ceară ajutor, adevărul este că se simte ca o jnuntă în care este neajutoartă şi lipsită de puterea de a face ceva. Fetiță se simte speriată şi nu mai doreşte să meargă la şcoală, doar când le vede pe acele fete o apucă frica. Mama fetiței a anunțat conducerea şcolii care a chemat la discuții părintii tuturor elevilor implicați în acest caz. Iar mai apoi se vor lua măsurile legale, cu atât mai mult cât la Poliția Turda a fost depusă o sesizare în acest sens.
Legea care intezice Bullyngul în şcoli a fost promulgată de preşedintele țării Klaus Iohannis şi a intrat în vigoare de vineri, 22 noiembrie.
Acest document prevede că este interzis orice act care constă în violență psihologică , asta se referă la acțiuni fizice sau verbale dar şi ciberentice, omilitoare ori ofensatoare. Profesorii vor fi instruiți în următoarea perioadă în cadrul unor sesiuni de perfecționare ca să recunoască acest fenomen şi să ia măsurile potrivite dar mai ales să recunoască aceste acte şi să le prevină. În termen de 90 de zile ministerul educației trebuie să elaboreze normele de aplicare ale legii. Totuşi aceste legi au nisțe lacune, nu se specifică ce sancțiuni se aplică agresorilor.
Conform Unicef, curtea școlii este acest micro-univers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie…dar din păcate vorbim și despre teamă. Rușine. Respingere. De cele mai multe ori, încărcarea negativă de la școală reverberează și acoperă emoțiile pozitive, ambiția și potențialul copiilor.
ele mai multe beneficii în ceea ce privește erliminarea bullying-ului le-ar aduce schimbarea mentalității de la o vârstă cât mai fragedă. Acest lucru se realizează însă printr-un plan pe termen mai lung ce ia în calcul următoarele:
1. Metode non-formale de educare anti-bullying, cum ar fi jocurile de rol, prin care copiii să înțeleagă postura în care se expune fiecare parte a acțiunii de bullying și să conștientizeze consecințele grave pe care neglijarea le poate avea.
2. Abordarea subiectului, la nivel de profunzime, la orele de dirigenție din școli ori în cadrul orei de Consiliere și Orientare.
3. Organizarea de seminarii și dezbateri libere, întâlniri cu psihologi sau persoane care au fost parte a fenomenului bullying și care au reușit să depășească situația, ca exemplu de bună practică.
4. Anunțarea imediată, de către elevi, a unui adult (profesor, director, învățător, consilier școlar, mediator școlar, supraveghetor / părinte) ori de câte ori este constatat un act de bullying asupra unui coleg.
Cu toții ne dorim școli în care relațiile de colaborare, colegialitate și prietenie primează. În fond, vorbim despre locul în care copiii obțin deprinderi esențiale și dezvoltă relațiile definitorii pentru viitorul lor.
Este necesar ca școala să rămână mediul sigur și prietenos unde copiii obțin cunoștințe și deprinderi esențiale și dezvoltă relații definitorii pentru viitorul lor. Informează tot UNICEF într-un articol din 2015.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
