Începutul primăverii este legat, pentru noi, românii, de o tradiţie autentică, ce se pierde în negura timpului. Tradiţia poporului român asociază zilele cuprinse între 1 şi 9 martie cu babele, simbol al valorilor familiale tradiţionale şi garanţie a vieţii veşnice. În credinţa populară, babele sunt înzestrate cu puteri magice, care le permit să influenţeze starea vremii.
Baba Dochia şi cele 9 cojoace
Babele de martie vestesc venirea primăverii, se spune că în aceste zile Baba Dochia, cea care aduce iarna începe să-şi dea jos cele 9 cojoace, câte unul în fiecare zi şi astfel în fiecare zi afară se face puţin mai cald, iarna lăsând loc primăverii să vină.
Babele reprezintă o tradiţie pur românească, de pe 1 până pe 9 martie fiecare îşi alege o zi, sau mai bine zis o babă, aşa cum va fi vremea în acea zi aşa este şi firea omului respectiv spun unii bătrâni. Alţii spun că aşa cum este vremea în acea zi aşa va fi şi următorul an pentru omul respectiv. Adică, dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceşte acel om este voios şi bun la suflet sau îi va merge bine tot anul următor, dacă în schimb este întunecat atunci acela nu este un om bun la suflet şi este cam supărăcios. Tot în tradiţia românească se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăţie.
Cum se alege baba de primăvară
Tradiţia este foarte veche şi vine de la romani. Pentru alegerea babei o metodă este aceea de a-ţi alege o zi oarecare între 1 şi 9 martie la întâmplare. O altă metodă este de a-ţi alege baba în funcţie de ziua de naştere, dacă ziua se află între 1 şi 9 ale oricărei luni atunci şi baba va fi în ziua respectivă, de exemplu dacă este cineva născut pe 6 august baba lui va fi pe 6 martie ; dacă data naşterii este formată din două cifre atunci se procedează astfel : de exemplu cineva este născut pe 23 decembrie, ziua în care îi pică baba se calculează astfel 2 + 3= 5, deci baba este pe 5 martie.
Primele zile de martie, mereu schimbătoare sunt ale babelor
Bunicii noştri cunoşteau că primele zile din această lună sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei au numit aceste zile cu vreme schimbătoare, zilele babelor. De unde vine acest obicei? Etnografii spun ca mitul „babelor” este unul din cele mai importante mituri româneşti, cel al Babei Dochia. Există credinţa că Baba Dochia şi-a luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de Biserică pe 1 martie.
Dacă ţinem seama că în străvechiul calendar roman anul începea pe 1 martie, Baba Dochia apare ca întruchiparea anului vechi, care este pe sfârşite şi trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se considera hotar între anotimpul friguros şi cel călduros. Astfel, perioada cuprinsă între 1 şi 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a muri înspre renaştere. Aspectul instabil al vremii din această perioadă este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia.
Legendele despre Baba Dochia sunt numeroase. Una dintre ele o înfăţişează ca o babă ce avea o noră, pe care o năpăstuia ori de câte ori i se ivea ocazia. Odată, la 1 martie, o trimite să spele lâna, dar nu oricum, ci din neagră să o facă albă. Pe noră o ajută un înger. Îi dă o floare albă şi îi spune să spele lâna cu ea. Baba Dochia decide să plece cu oile la munte, fiind convinsă că venise primăvara pentru că-şi văzuse nora cu floarea în mână.
Ea îşi pune 9 cojoace de blană şi urcă cu oile la munte. Acolo este fie prea cald, fie prea frig, plouă şi i se udă cojoacele. Se dezbracă rând pe rând de cojoace, iar când rămâne în cămaşă, vine gerul şi o îngheaţă. Dumnezeu a transformat-o în stâncă, împreună cu oile, să rămână amintire.
Cum e baba ta?
În familiile tradiţionale, când personalităţile feminine se întâlneau, adesea se întâmplă ca acestea să intre în conflict. Astfel, „Baba” nu simboliza o bătrână urâtă şi rea, ci o femeia care îşi câştiga propria autoritate. Pentru că primele zile ale lunii martie au prezentat întotdeauna o instabilitate atmosferică crescută, asocierea fiecărei femei cu una dintre cele nouă zile era percepută înainte ca o responsabilizare şi o metodă de educare spre autocontrol şi conştientizare a propriilor îndatoriri în cadrul familiei. Fiecare dintre cele nouă zile, în funcţie de vremea pe care o aducea, dezvăluia caracterul, calităţile şi defectele fiecărei femei în parte.
Însă, dincolo de acest joc ce face parte din perioada sărbătorilor cu dată fixă, 1-9 martie – Babele, simbolizate de Baba Dochia, nu reprezintă altceva decât ultima luptă care se dă între iarnă şi primăvară. După moartea ei, zilele încep să crească, iar vremea frumoasă triumfă.