Războiul din Ucraina intră în cea de-a doua fază. Una în care agresivitatea și virulența atacurilor va crește dramatic. Rusia cel mai probabil va încerca să tranșeze frontul din zona de sud-est. După eșecul înregistrat până acum, regiunea Donbasului cât si legătura terestră cu Crimeea devin ultimele redute. Se apropie 9 Mai, „Ziua Victoriei” la Moscova, iar Kremlinul are disperată nevoie să prezinte un rezultat triumfal în fața propriilor cetățeni.
Aceste evoluții vor alimenta pe mai departe dezechilibrele regionale, iar România este unul dintre actorii care vor simți puternic acest recul la nivel economic.
Sunt autoritățile noastre pregătite să gestioneze criza economică ce se profileaza din ce în ce mai amenințător? Criza este palmată, sau minimalizată în discursul public, dar negarea realităților nu ne pune la adăpost. Strategia „struțului cu capul în nisip” nu ține loc de plan de măsuri.
Oameni buni, dezechilibrele sistemice existente din timpul crizei pandemice au fost exacerbate de războiul din Ucraina. Abia se reușise o aterizare forțată, dar controlată, a economiilor europene, însă la acest moment avem de-a face cu o spirală de crize multiple care prin efectul de antrenare pot genera efecte devastatoare, și pe termen lung.
Dacă măsurile guvernamentale nu se aplică acum, avalanșa prețurilor va crește fulminant, iar cei mai vulnerabili vor fi sufocați. Ca de obicei românii cu veniturile cele mai mici vor avea cel mai mult de suferit. Costurile cu energia se regăsesc în aval în toate bunurile și serviciile pe care le produce o economie. Fie ca vorbim despre facturile la utilități sau prețul la alimentele de bază, cert este că vom asista la creșteri care merg până la dublare, sau chiar mai mult. De aceea este nevoie de măsuri imediate privind, spre exemplu, reducerea prețului la motorina utilizată de agricultori și transportatori. Se pot lua măsuri țintite pentru cei care ne produc mancarea și o transportă la consumator, aici nu vorbim de motorina cu care se alimenează limuzinele din Dorobanți.
De asemenea, indicele ROBOR și IRCC au decolat făcând ca ratele la bancă ale românilor sa crească cu câteva sute de lei la o rată modică. S-a pus problema identificării unui mecanism prin care cei aflați în impas să poata beneficia de o perioada de amânare la plată fie si de câteva luni. Am observat că guvernul nu dorește acest lucru, la presiunea sistemului bancar. Ma tem că intrarea în incapacitate de plată a unui segment de clienți vulnerabili va duce la implementarea acestei reglementări, însă mult prea târziu și cu efecte ce puteau fi evitate.
Clasa politică trebuie să înțeleagă că sloganurile nu țin loc de strategie. O scurtă analiză a ceea ce s-a întâmplat în Franța în primul tur de alegeri, relevă că extremismul a ajuns la o cotă paritară cu partidele și curentele tradiționale. De ce? Pentru că în loc să adreseze nevoile stringente, cotidiene ale oamenilor, președintele Macron s-a erijat într-un mare filosof politic preocupat de mersul planetei.
Astfel, contracandidata de extremă dreaptă, care a avut un discurs pronunțat socio-economic îi suflă în ceafă de la distanța câtorva procente.
Să luăm aminte, pentru că visarea și lipsa de pragmatism ne vor duce în același loc. Și ne vom mira că un partid cu simpatii și susținere din Est prinde loc pe podium.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
