Zilele trecute au fost marcate de o serie de incidente ce au scos în evidență problemele grave din sistemul românesc de învățământ. Situația devine tot mai complicată pentru că nu vorbim exclusiv despre subfinanțare și lipsuri materiale, ci despre o scădere a respectului față de statutul profesiei de dascăl, în vreme ce elevii confundă tot mai des libertatea cu libertinajul.
Zilele trecute opinia publică a fost uluită de cele două incidente petrecute în două școli din România. În celebrul liceu Ion Creanga din capitală o profesoară a fost înjunghiată la nivelul gâtului cu un cuțit de către un elev furios că aceasta a îndrăznit să le dea tinerilor un extemporal.
Într-o altă unitate de învățământ elevii au umilit într-un chip greu de imaginat un dascăl aflat la catedră. Imaginile video ajunse în presă au stârnit o indignare publică furtunoasă, făcându-ne să ne întrebăm dacă mai există salvare pentru sistemul românesc de învățământ.
Toate aceste cazuri reprezintă doar vârful icebergului, dar sunt suficient de elocvente pentru a ne da seama că dacă nu vom acționa prompt, lucrurile vor scăpa efectiv de sub control.
Ca părinte m-am lovit personal de aceste realități, cunosc importanța lor, și de aceea în parcursul meu politic și administrativ am făcut întotdeauna o prioritate absolută din domeniile învățământ și sănătate.
Sunt câteva borne esențiale pe care nu le putem ocoli. In primul rând, este imperativ necesar să redăm atractivitatea carierei de profesor. Am ajuns în România ca dascălii să fie o adevărată categorie defavorizată. Cum este posibil să lăsăm de izbeliște tocmai pe oamenii care ne educă și formează pentru viață copiii? Dacă în sistemul medical s-a ajuns la un echilibru funcțional, cred că sistemul de învățământ trebuie să-i urmeze urgent.
În al doilea rând, este vital ca învățământul să capete o doză de pragmatism. Schimbările care se petrec în jurul nostru, progresul tehnologic fulminant și transformările socio-economice ne obligă să îi ajutăm pe tineri pentru a se integra mai usor in carieră. Să-i învățăm concret cum să devina antreprenori, să stăpânească pe lângă limbile străine macar un limbaj de programare, și multe alte aptitudini indispensabile în profesiile viitorului.
Oricâte startegii și politici am face, un lucru este clar: fără o populație sănătoasă și educată o națiune nu poate reuși.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
