Atât in activitatea de business, cât și pe dimensiunea politco-administrativă am căutat să sudez relații trainice cu oameni și instituții din Statele Unite. Cred cu tărie că România are nevoie de acest parteneriat cu principalul garant al securității lumii euro-atlantice, mai ales într-o perioadă în care toate jocurile se reconfigurează. Cei care nu înțeleg să fructifice oportunitățile, chiar și pe timp de criză, vor avea de pierdut pe termen lung. Avem încă de lucru la relația noastră economică, însă știu foarte bine ca există deschidere si determinare de ambele părți, iar investițiile americane în economia românească nu vor întârzia să apară. Avem deja exemplul proiectului strategic de investiții de la Doicesti, unde SUA vor construi o centrală nucleară modulară folosind o tehnologie inovativă.
Vorbim, așadar despre transfer de tehnolgie, iar rezultatul este unul cât se poate de concret: sporirea securității energetice a României într-un context istoric complicat, ce ne obligă să căutăm alternative la resursele energetice de la răsărit.
În vizita pe care o efectuez în Statele Unite în aceste zile am avut oportunitatea de a participa la o serie de dezbateri gazduite de înalți oficiali militari din conducerea Gărzii Naționale a Statelor Unite, o componentă esențială a armatei americane. Această structură are rol inclusiv în cooperarea cu zona civilă, având în vedere că este chemată să răspundă la situații de criză, fie ca vorbim de urgente civile (calamități naturale), combaterea traficului de droguri, sau eforturi de reconstrucție post-criză. Am fost interesat să înțeleg mecanismul de funcționare al acestei structuri considerată un model de bune practici în cooperarea civil-militară.
Armata este o componentă critică a sistemului național de apărare, însă dupa seismul din Turcia, ce a venit ca un semnal de alarmă, la nivelul administrațiilor există o preocupare tot mai mare de a organiza un mecanism de intervenție capabil să acționeze cu promptitudine în situații critice. Astfel, avem nevoie de o mai mare flexibilitate în a utiliza resursele avute la dispoziție.
Totodată, alături de la partenerii de la TAPS (Tragedy Assistance Program for Survivors) am vazut ce înseamnă respectul pentru sacrificiul suprem facut de militari pe câmpul de luptă. Sprijinul pentru cei rămași în urmă face parte din obligațiile sacrosante ale statului față de eroii săi. Chiar dacă nu am fost in țară de Ziua Eroilor Neamului, am avut totuși satisfacția că am petrecut aceasta zi printre aliații noștri militari, alături de care vom continua să prețuim așa cum se cuvine haina militară.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
