Au început lucrările de demolare a clădirii Casei de Cultură din Piața 1 Decembrie 1918

 Construcția este din anul 1989,  neterminata, iar în momentul de față se află în conservare.

Blestemul calugarilor – legenda

Pe amplasamentul unde este Banca Comerciala exista in trecut (1170)  o manastire, Biserica acestor calugari sasi era amplasata pe locul unde este acum constructia neterminata a casei de cultura. Motivul neterminarii in timp indelungat a casei de cultura ar fi blestemul dat de calugari. – sursa Daniela Deac – Turda, Orasul care nu vrea sa moara

Biserica luterană (Biserica Evanghelică-Luterană de Confesiune Augustină C.A.) se afla în Piața 1 Decembrie 1918 din municipiul Turda.

Inițial (1204) a fost o biserică romano-catolică, cu hramul Sf.Ladislau (Szent László), amplasată în satul Bisericani (Satul Bisericii, Egyházfalva), sat alipit orașului Turda în anul 1602. Probabil biserica a aparținut la început ordinului de cavalerie al cruciaților teutoni sași. În anul 1331 cruciaților le-au urmat călugări paulini. Vechea biserică a fost demolată și înlocuită cu o nouă biserică în prima jumătate a secolului al XVII-lea. După desființarea Ordinului Paulin în 1780, în urma reformelor împăratului Iosif al II-lea, biserica a fost abandonată, apoi cumpărată de mica comunitate luterană a orașului, la începutul secolului al XIX-lea.

Clădirea a fost demolată de autoritățile comuniste în anul 1986 (cu acordul Sinodului Luteran din Sibiu) din lipsă de credincioși.

Casa de Cultură Turda a fost proiectată și executată cu înălțime de 15 metri în zona sălii de spectacole și de 21,50 metri în zona situată deasupra scenei. Cele două spații alăturate sunt separate printr-o grindă perete cu deschiderea de 24m, dispusă sub cota de 14,50m.

Structura de rezistenţă a clădirii este realizată în cadre spaţiale de beton armat, compuse din stâlpi turnați monolit, încastrați în blocuri de fundaţii de beton/beton armat și din grinzi/rigle prefabricate, cuplate cu stâlpii prin legături de tip încastrări (noduri rigide). Păstrată neprotejată timp de peste 35 ani, structura de rezistență a Casei de Cultură Turda a cumulat degradări majore în special prin îngheț și dezgheț. Betoanele expuse la înghețări și dezgheţări repetate ale apei provoaca degradarea progresivă a batonului. Cele uscate nu se degradează sub acţiunea acestor variații de temperatură. În cazul celor umezite, apa reţinută în porii capilari îngheaţă, producând fenomenul de expandare. Cum, de regulă, dezghețările ulterioare sunt urmare de reîngheţări se pot produce alte expandări, astfel că ciclurile repetate de îngheţ-dezgheţ dobândesc un efect cumulativ care poate provoca degradarea progresivă a betonului.

Din raport, concluziile și propunerile expertuiul privitoare starea tehnică a structurii de rezistență a Casei de Cultură Turda:

(…) Proiectul și execuţia structurii clădirii au fost realizate într-o perioadă de austeritate economică în care erau limitate la maximum consumurile de materiale (cimentul, oţelul beton). Ca urmare, în alcătuirea scesteia au fost prevăzute și folosite betoane de clase C6/7,5 (B100) și C12/15 (B200), clase inferioare celor folosite în prezent la realizarea construcțiilor de acest tip și cu această

destinaţie. Normele tehnice, STAS-urile și Normativele de proiectare în vigoare la data elaborării proiectului 1634/84 aveau prevederi inferioare Eurocodurilor și standardelor de proiectare actuale, ca urmare ele asigurau un grad de siguranță în exploatare inferior celui prevăzut de normativele în vigoare. Aducerea structurii la cerințele acestora ar impune intervenții de consolidare complexe, costisitoare și dificil de realizat.

Structura de rezistență executată în baza proiectului 1634/84 prezintă necontormități privitoare la calitatea execuţiei, materializate și citibile sub formă de betoane segredate, armături fără strat de acoperire, fixări și monolitizări de prefabricate executate cu abateri ce depășesc toleranţele uzuale în execuţia lucrărilor de construcții, etc.

Pereţii de zidărie ceramică, exteriori și interiori sunt executaţi cu rosturi orizontale și verticale neuniforme, incomplet umplute cu mortar sau total fără mortar (cele verticale) și fără armături de legătură cu elementele de structură din beton/beton armat. În zonele umezite blocurile ceramice s-au degradat sub acțiunea presiunii de cristalizare și de hidratare a sărurilor precum și a îngheț-dezghetului repetat.

În baza investigațiilor și a concluziilor rezultate din acestea, prezentate mai sus, la data întocmirii prezentului Raport de Expertiză, clădirea nefinalizată a Casei de Cultură Turda se încadra în prevederile articolului 19 din Legea 10/1995 referitoare la desfiinţarea construcțiilor a căror reparare/continuare şi reabilitare nu se justifică din punct de vedere funcţional, tehnic şi economic, de recondiționare și refolosire a elementelor recuperabile ale acesteia, precum și de reciclarea deșeurilor cu asigurarea protecției mediului.