Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj a demarat – din nou – procedurile pentru construcția șoselei care ar urma să facă legătura între Centura Vâlcele – Apahida și Autostrada Transilvania
În urmă cu câteva săptămâni, reprezentanții Asociației Pro Infrastructură (API) i-au contactat pe cei de la DRDP Cluj, care au acceptat o discuție în teren despre principalele proiecte ale regiunii. Prima oprire a fost la Vâlcele, unde s-a dezbătut conexiunea rapidă dintre Autostrada A3 Câmpia Turzii – Nădășelu (n.red. parte a Autostrăzii Transilvania), DN1 Turda – Cluj-Napoca și mai departe spre Centura de Est Vâlcele – Apahida. Potrivit DRDP Cluj, contractul actual de elaborare a studiului de fezabilitate „nu are nicio perspectivă”, fiind blocat de peste doi ani. Astfel, în data de 12 iunie, s-a lansat licitația studiului de fezabilitate al unui alt drum expres care să lege Autostrada A3 de DN1 și de Centura Est, domolind astfel traficul din Turda, dezvăluie cei de la API.
Conform calculelor, noul drum expres va avea o lungime de circa 11 kilometri, respectiv două benzi pe sens, urmând să pornească direct din punctul în care se termină Centura. Dacă va fi respectat planul, șoseaua se va termina la Autostrada A3, fără să treacă prin vreo localitate, având ca scop facilitarea accesului pe autostradă al șoferilor care vin dinspre Cluj-Napoca. În prezent, intrarea se poate face ori la nodul din Gilău, ori pe cel de la Turda, lucru care îl nemulțumește inclusiv pe primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc. La mijlocul lunii martie, edilul recunoștea că, potrivit Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Cluj-Napoca pentru perioada 2016-2030, Autostrada A3 „deserveşte într-un mod nefuncţional oraşul”.
TREI ANI PIERDUȚI AIUREA!
După aproape trei ani în care firma ce trebuia să pună pe masa DRDP Cluj studiul de fezabilitate a șoselei de legătură s-a chinuit să își ducă la bun sfârșit misiunea, contractul a fost reziliat, iar planurile inițiale au fost aruncate „la coș” în luna mai. Variantele Mărtinești și Tureni au picat, în condițiile în care traficul ar fi urmat să treacă atât prin Vâlcele, cât și prin cele două localități. O altă soluție mai lungă propusă de Boc a fost un drum de la ieșirea de pe Centura Vâlcele – Apahida cu continuare prin Ciurila și cu ieșire la autostradă.
Astfel, forțată de împrejurări, DRDP Cluj a scos din nou la licitație serviciile ce prevăd elaborarea studiilor de fezabilitate, realizarea proiectelor tehnice și obținerea tuturor avizelor și a autorizației de construcție pentru șoseaua care leagă Centura Vâlcele – Apahida de Autostrada Transilvania. 11 iulie este data până la care sunt așteptate ofertele firmelor interesate, valoarea contractului fiind estimată la suma de 2,5 milioane de lei. Vestea proastă este că firma care va câștiga licitația va avea la dispoziție timp berechet pentru finalizarea documentației: alte 640 de zile, adică un an și 9 luni de așteptare pentru realizarea studiilor tehnice! La acest interval se adaugă apoi și estimarea costului de construcție, respectiv durata execuției lucrărilor, DRDP Cluj urmând să aleagă varianta finală din trei posibile soluții de traseu.
LA CLUJ „#SEPOATE”!
Următorul obiectiv la care s-au oprit reprezentanții Asociației Pro Infrastructură a fost podul peste râul Arieș de la Turda, unde a fost desemnat deja câștigătorul licitației. Vestea bună este că vor fi doar 60 de zile de proiectare, după care circulația va fi închisă în întregime pe pod, urmând ca aceasta să fie deviată pe str. Armatei din municipiu. În urma lucrărilor, suprastructura podului va fi refăcută complet, iar pilele vor fi consolidate.
Ultima oprire a fost în zona organizării de șantier de la Săvădisla unde, cu un efort minim, spun cei de la API, s-ar putea amenaja un nod rutier pe Autostrada A3, pentru cei care doresc să ajungă la Băișoara și în celelalte stațiuni turistice din apropiere. Problema pe care ar urma s-o întâmpine constructorii este faptul că, între acest punct și cel mai apropiat drum județean, există o singură șosea de pământ, privată, care ar necesita urgent modernizarea pe banii proprietarului. Cu toate acestea, concluziile reprezentanților API sunt că, în timp ce la nivel central Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) „încearcă din răsputeri să refuze accesul la informații de interes public”, la Cluj există „transparență și deschidere”.
Articole similare
Adaugă un comentariu
Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.
