În ultima ședință a consiliului local ce a avut loc la Câmpia Turzii, la cel mai fierbinte punct de pe ordinea de zi, punctual privind PASUL II al proiectului pe fonduri europene al CAA, consilierul local PSD, David Gabriel, angajat al CAA, a ținut să precizeze câteva aspecte ce țin de Stația de Epurare de la Câmpia Turzii. Pe fondul acuzelor îndreptate spre Stația de Epurare privind mirosurile degajate și a metodelor de lucru al Stației de la Câmpia Turzii, David Gabriel a precizat: “Suntem singura stație de epurare din Transilvania, a doua sau a treia din România, care a reușt să obțină autorizația de mediu și care reușim să dăm nămolul dezitratat pentru utilizarea în agricultură. Este o performanță ceea ce a reușit CAA…”
Despre ce nămol este vorba?
Nămolul provenit din epurarea apelor uzate menajere este deja folosit cu succes în agricultură la nivel de ţară. Nămolurile provenite din epurarea apelor uzate menajere au un conţinut bogat în nutrienţi, deci o valoare de fertilizare ridicată. Pentru a fi valorificat, nămolul este supus mai multor procese de tratare, pentru eliminarea riscurilor asupra mediului şi a sănătăţii.
Cum se utilizează nămolul în agricultură?
Nămolul provenit din epurarea apelor uzate, aplicarea pe sol îmbunătăţeşte în mod progresiv fertilitatea acestuia, şi în mod particular proprietăţile sale fizice, datorită adăugării de materie organică, lucru benefic pentru îmbunătăţirea cultivabilităţii solurilor argiloase şi de asemenea creşte gradul de retenţie a umidităţii în solurile cu textură uşoară.
Cerealele şi culturile industriale sunt cele mai adecvate folosirii nămolului.
îmbunătățirea proprietăților fizice, chimice şi biologice ale solurilor, prin aportul de substanțe organice stabilizate.
Care sunt avantajele folosirii în aricultură a nămolului provenit din epurare?
Nămolul provenit din epurarea apelor uzate, aplicat în agricultură duce la creşterea producţiilor culturilor, reducerea folosirii îngrăşămintelor agricole;
; îmbunătăţirea proprietăţilor fizice şi organice ale solurilor prin aportul de nutrienţi (azot, fosfor, sulf; retenţia apei în sol; îmbunatăţirea activităţii microbiene în sol; reabilitarea terenurilor degradate; costul redus; reduce gradul de utilizare a îngrăşămintelor minerale în agricultură.