Prin restaurarea acestui obiectiv se dorește impulsionarea dezvoltării locale prin conservarea, protejarea şi valorificarea patrimoniului cultural şi a identităţii culturale și punerea sa în circuitul turistic, o componentă atât de importantă pentru Turda.
Conform art. 10, alin 4 din HG 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, devizul general „se actualizează prin grija beneficiarului investiției/investitorului, ori de câte ori este necesar”.
În acest sens și având în vedere faptul că devizul general al proiectului a fost actualizat ca urmare a modificărilor suvenite din dispozițiile de șantier care adaptează soluțiile tehnice la specificul și descoperirile recente din situl arheologic al castrului legiunii V Macedonica, a fost supus spre aprobarea Consiliului Local al Municipiului Turda proiectul de hotărâre privind aprobarea devizului general actualizat al proiectului „Restaurarea, punerea în valoare și introducerea în circuitul turistic a Castrului legiunii V Macedonica, Potaissa – Turda”.
Proiectul a fost votat de toți cei 20 de consilieri prezenți în ședință.
Câteva date tehnice:
Proiectul „Restaurarea, punerea în valoare și introducereaîn circuitul turistic a Castrului legiunii a V-a Macedonica, Potaissa-Turda”își propune, într-o primă fază, efectuareade cercetări arheologice preventive, supravegheri arheologice în stratul vegetal și supravegheri arheologiceîn zonele obiectivelor deja cercetate și conservate primarpentru intervenții, denumite în studiu Obiectul 1.
În urma acestui prim pas se va trece la realizarea unui set de acțiuni concrete după cum urmează:
[a] Restaurare ruine Bastion de curtină, Bastion Nord-Vestic și Porta Decumana și punerea acesteia din urmă învaloare prin intermediul unei structuri cu rol de sugerare a gabaritului și de remodelare a plasticii fațadelor PorțiiDecumana, denumită în continuare Obiectul 2;
[b] Restaurarea ruinelor clădirii comandamentului, Principia, și punerea ei în valoare prin structura cu rol de sugerare a gabaritului și de remodelare a plasticii fațadelorPortalului de acces în clădirea comandamentului, Principia, denumită în continuare Obiectul 3;
[c] Restaurare ruine Thermae și construire structurădestinată protecției, conservării și punerii în valoare a materialului arheologic descoperit la Thermae, structurăcare înglobează o structură secundară destinată protecțieiși conservării patrimoniului cultural mobil, denumite încontinuare Obiectul 4;
[d] Marcarea la suprafață și amenajarea principalelordrumuri romane din interiorul castrului: Via Praetoria, Via Principalis, Via Sagularis și Via Decumana (presupusă), denumite în continuare Obiectul 5;
[e] Crearea unei structuri ce adăpostește grupuri sanitareorganizate pe sexe și persoane cu dizabilități și echipareaei cu instalațiile necesare bunei sale funcționări, denumităîn continuare Obiectul 6 (obiect ne-eligibil);
[f] Crearea de locuri de odihnă prevăzute cu bănci, pubele, cișmele cu apă potabilă și panouri informative/kiosk-uri (cu prezentarea generală a castrului, sisteme de ilustraregrafică și indicatoare de traseu) în puncte cheie ale drumurilor romane și în zonele de intersecție ale acestora, împrejmuirea de protecție a zonei de intervenție, iluminarea arhitecturală a obiectivului de patrimoniu, denumite în continuare Obiectul 7(obiect conex).
Investițiile aplicate celor șapte obiecte vor permite creareaunei soluții unitare care va organiza situl coerentconceptual, planimetric și structural astfel încât patrimoniulîn cauză să poată deveni un spațiu public capabil săproducă capital social și educațional.
Valoare totală a proiectului este 22.042.291,88 lei, TVA inclus (mai mare cu 180.438,37 lei,
TVA inclus, decât valoare actuală a contractului de finanțare);
Valoarea totală eligibilă a proiectului este 21.389.568,30 lei, TVA inclus (identică cu
valoarea totală eligibilă actuală din contractual de finanțare);
Valoarea cofinanțării eligible a Beneficiarului este 428.005,26 lei, TVA inclus (identică cu
valoarea totală eligibilă actuală din contractual de finanțare);
Valoarea neeligibilă a proiectului este 652.723,58 lei, TVA inclus (mai mare cu 180.438,37
lei, TVA inclus, decât valoarea actuală din contractual de finanțare).
Scurt istoric:
Începerea conflictelor marcomanice au determinat Roma să trimită în jurul anului 168 Legiunea a V-a Macedonica din Moesia, de la Troesmis, la Potaissa pentru a întări defensiva nord-vestică a Dacieiromane. Leagiunea a construit aici cel mai mare castru cu funcționare îndelungată din această provincie romană.
Cu laturile lungi (de nord și de sud) de 573 m și celescurte (de est și de vest) de 408 m, uriașul dreptunghi pecare-l descrie ocupă o suprafață de 23,4 ha și adăpostea5.000 de militari. Zidurile aveau o grosime de 1,7–2 m, fiind realizate din mortar și piatră. În fața zidurilor exista un șanț cu apă lat de 12 m și adânc de 3 m.
Materiale de construcție
Pentru construcțiile din castru și din colonia Potaissa romanii au folosit rocile extrase din mai multe cariere din împrejurimi(Săndulești, zona Cheile Turzii, Podeni). S-a extras mai ales calcar mezozoic (din zona Săndulești), ofiolite și tufuri ofiolitice(din zona Cheile Turzii), precum și gresii calcaroase terțiare. Blocurile fasonate și unele elemente arhitectonice se ciopleaudin gresie calcaroasă terțiară, din conglomerate, microconglomerate calcaroase și din brecie cu elemente de calcar și de rocă vulcanică mezozoică.
Alimentarea cu apă a castrului
Izvorul ales de romani pentru alimentarea castrului cu apăpotabilă poate fi localizat astăzi în punctul numit „IzvorulRomanilor”. Izvorul se află la sud-vest de satul Copăceni, pepartea dreaptă a drumului județean Turda – Petreștii de Jos.
De aici, pȃnă la castru, apa a fost condusă printr-un apeduct de cca 5 km lungime. Un al doilea apeduct, pornit de la acelașiizvor, alimenta cu apă orașul Potaissa, pe o distanța tot de cca 5 km.
În anul 274 Legiunea a V-a Macedonica, împreună cu celelalte trupe romane, s-a retras din Dacia, ulterior pietrele zidurilor fiind folosite de locuitori pentru a construiclădirile și bisericile.
Castrul a continuat să fie utilizat multi timp dupăretragerea romană din anul 274 așa cum stau mărturienumeroasele materiale arheologice din secolele IV-V și VIII- descoperite în perimetrul castrului.