Inventarea presei cu litere mobile la jumătatea secolului al XV-lea de către Johannes Gutenberg a constituit un moment de răscruce pentru civilizația europeană de până atunci în ceea ce privește comunicarea de masă și o contribuție reală la ceea ce filosofia modernă definește ca fiind libertate. Efectul imediat a fost răspândirea rapidă și cu acuratețe a informațiilor și cunoașterii umane, scăderea cheltuielilor de imprimare și împuternicirea maselor prin punerea la dispoziție a unei platforme eficiente de transmitere a ideilor și opiniilor care puteau fi critice la adresa diferitelor tipuri de autoritate existente la acea vreme. De asemenea, se consideră că presa lui Gutenberg a participat substanțial la îmbogățirea capacității de gândire științifică și conceptuală, precum și la introducerea unor norme menite să satisfacă nevoia de claritate, ordine și rațiune. (wikipedia.org)
În luna mai a anului 1789, regele Louis al XVI-lea i-a convocat la Versailles pe reprezentanții “Stărilor Generale”. Prima Stare era reprezentată de trei sute de nobili. A doua, de trei sute de preoți. A treia, de șase sute de oameni de rând.
Câțiva ani mai târziu, după Revoluția Franceză, Edmund Burke, ridicând ochii spre galeria presei din Camera Comunelor, a spus: “Iată care este cea de-a patra stare, a cărei putere e mai mare decât a tuturor” …
De atunci însă și până în zilele noastre libertatea presei a fost îngrădită, au fost momente când ziariști, editori și publiciști au fost hărțuiți, atacați, avem exemple de jurnaliști reținuți și chiar uciși de-a lungul timpului. Ei bine, Ziua Mondială a Libertății Presei este un omagiu pentru acești jurnaliști.
În conesecință, Ziua de 3 mai a fost declarată Ziua Mondială a Libertății Presei la 23 decembrie 1993 de către Adunarea Generală a ONU în urma Conferinței Generală UNESCO din 1991, când s-a adoptat o rezoluție privind „Promovarea libertății presei în lume” care recunoștea că „o presă liberă, pluralistă și independentă este o componentă esențială a oricărei societăți democratice”.